Cancelarul austriac Sebastian Kurz a declarat că se opune noilor sancțiuni împotriva Rusiei, în ciuda tensiunilor crescânde dintre Occident și Moscova din cauza unei serii de acuzații.
La începutul acestei luni, Uniunea Europeană și NATO și-au exprimat solidaritatea cu Statele Unite, care au lovit Rusia cu cele mai dure sancțiuni din ultimii trei ani pentru ingerință electorală și atacuri cibernetice. În martie, administrația Joe Biden a extins, de asemenea, restricțiile de export către Rusia în legătură cu otrăvirea principalului opozant al Kremlinului, Alexei Navalnîi.
„Sunt împotriva sancțiunilor suplimentare ca scop în sine”, a spus Sebastian Kurz într-un interviu acordat cotidianului elvețiano-german Neue Zürcher Zeitung. „Este necesară dezescaladarea. Este dificil, dar agravarea constantă nu este calea pe care vrem să o urmăm”, a adăugat el.
„Sancțiunile deja impuse de UE au fost corecte. Dar este, de asemenea, important să ne bazăm pe dialog. Pacea pe continentul nostru nu poate fi realizată decât cu Rusia”, a declarat Kurz, scrie The Moscow Times.
UE a aplicat sancțiuni asupra Rusiei ca răspuns la anexarea Crimeei de la Ucraina, în 2014.
Legăturile dintre Rusia și UE s-au tensionat și mai mult în această lună, deoarece Republica Cehă a acuzat serviciile secrete ruse (GRU) de implicare într-o explozie mortală, în 2014, la un depozit de muniție și a expulzat 18 diplomați ruși din Praga. Mai multe țări din Europa de Est și Centrală au procedat la expulzări ale diplomaților ruși s-au pe care i-au acuzat de spionaj, Moscova răspunzând sau rezervându-și dreptul de a răspunde în oglindă.
Luni, și România a anunțat expulzarea adjunctul atașatului miliar al Ambasadei Rusiei la București, Alexei Grișaev. „Activitățile și acțiunile sale contravin prevederilor Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961”, a informat Ministerul român al Afacerilor Externe.
Potrivit unor surse, Grișaev este acuzat de spionaj. El ar fi încercat să recruteze diverși angajați din Guvernul României în scopul de a strânge informații cu privire la politica de securitate militară a țării noastre, dar și cu privire la cea externă și cea energetică.
Spirala tensiunilor
SUA, acuzând Rusia că a orchestrat masiva operațiune cibernetică SolarWinds și a intervenit în alegerile prezidențiale americane din 2020, a expulzat zece diplomați ruși, a sancționat 40 de entități și persoane și a interzis băncilor americane să cumpere noi datorii de publice rusești.
Rusia a ripostat expulzând zece diplomați americani, înscrierea pe lista neagră a actualilor și foștilor oficiali, precum și limitarea numărului de cetățeni ruși autorizați să lucreze la Ambasada SUA la Moscova, presând Washingtonul să-și recheme ambasadorul.
Tensiunile au crescut și după masarea trupelor rusești la granița ucraineană și în Crimeea, ulterior Moscova ordonând o retragere a acestora până la 1 mai.
Cancelarul Sebastian Kurz a pledat constant pentru îmbunătățirea legăturilor UE cu Rusia, de la preluarea mandatului său, la sfârșitul anului 2017.
Reacția lui Putin după scandalul spionilor ruși în Cehia
Președintele rus Vladimir Putin a denunțat luni „absurditatea” acuzațiilor venite de la Praga, potrivit cărora Moscova este originea exploziei de la un depozit de muniții din Republica Cehă, provocând o criză diplomatică între două țări.
„La cererea lui Emmanuel Macron, Vladimir Putin a comentat starea actuală a relațiilor ruso-cehe, subliniind absurditatea acuzațiilor de la Praga împotriva Rusiei și măsurile luate”, a declarat Kremlinul într-un comunicat, după o convorbire telefonică între Vladimir Putine și omologul său francez.
Luni, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins acuzațiile cehe. „Acestea sunt acuzații foarte grave care au fost aduse Rusiei”, a spus el, numindu-le „nefondate” și care „aduc un prejudiciu extrem” relațiilor bilaterale.
Șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, a susținut că Bruxelles-ul trebuie să răspundă la aceste „declarații confuze” venite de la Praga.
De asemenea, el a acuzat Republica Cehă că a încălcat „convențiile internaționale” prin depozitarea minelor antipersonal interzise în acest depozit.
Ministrul ceh de Interne, Jan Hamacek, le-a cerut, marțea trecută, partenerilor săi din Uniunea Europeană și din NATO expulzarea diplomaților ruși pentru a sprijini Praga în confruntarea cu Moscova, scrie Le Figaro.
Această criză se produce întrucât mai multe capitale occidentale au sporit în ultimele săptămâni expulzările diplomaților ruși, pe fondul altor acuzații de spionaj, atacuri cibernetice sau interferențe electorale. În replică, Moscova a luat aproape în mod sistematic măsuri de represalii și a expulzat diplomații din țările respective.