News Alert! Romania îl expulzează pe adjunctul atașatului militar al Ambasadei Rusiei

Activitățile și acțiunile sale contravin prevederilor Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961, a informat, luni, Ministerul român al Afacerilor Externe.

„Ministerul Afacerilor Externe informează că autoritățile române au decis declararea persona non grata pe teritoriul României a domnului Alexey Grishaev, adjunct al atașatului militar în cadrul Ambasadei Federației Ruse la București”, se arată într-un comunicat al MAE.

„Activitățile și acțiunile sale contravin prevederilor Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961. Aceste elemente au fost comunicate părții ruse astăzi, 26 aprilie 2021, cu prilejul convocării la sediul MAE, din dispoziția ministrului Bogdan Aurescu, a ambasadorului Federației Ruse la București, domnul Valery Kuzmin”, precizează MAE.

Convenţia de la Viena din 1961 prevede că statul acreditar (statul în care este numit un diplomat) poate oricând să informeze statul acreditant că şeful sau orice alt membru al personalului diplomatic al misiunii este „persona non grata” sau că orice alt membru al misiunii nu este acceptabil. Statul acreditant trebuie să recheme persoana în cauză sau să pună capăt funcţiilor sale în cadrul misiunii.

Statul acreditar poate pune capăt funcţiilor unui agent diplomatic, declarându-l „persona non grata” sau refunzând să-l mai accepte ca agent diplomatic. Statul acreditar nu este ţinut să dea explicaţii cu privire la motivele pentru care declară „persona non grata” un agent diplomatic.

Ar fi încercat să racoleze persoane din Guvern

Potrivit unor surse, Grishaev este acuzat de spionaj. El ar fi încercat să recruteze diverși angajați din Guvernul României în scopul de a strânge informații cu privire la politica de securitate militară a țării noastre, dar și cu privire la cea externă și cea energetică.

Atașatul militar al Ambasadei Rusiei la București este Victor Makovsky iar cel de-al doilea adjunct al său, după Grishaev, este Andrei Kulik.

Expulzarea lui Alexey Grishaev este anunțată cu o zi înainte de ședința ședinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), convocată de președintele Klaus Iohannis. Pe ordinea de zi figurează subiecte referitoare la starea de securitate în regiunea Mării Negre şi implicaţiile pentru România.

Moscova: „Un pas neprietenos”

De partea sa, Moscova a precizat că decizia României de a-l declara persona non grata pe Alexei Grishaev reprezintă un „pas neprietenos”. Totodată, Rusia își rezervă dreptul de a „adopta măsuri de răspuns corespunzătoare”, a declarat ambasadorul Rusiei în România, Valery Kuzmin, pentru agenția TASS.

„Această decizie este, fără îndoială, neprietenoasă și nu contribuie la însănătoșirea relațiilor interstatale dintre Federația Rusă și România. În conformitate cu Convenția de la Viena, autoritățile ruse își rezervă dreptul de a adopta măsuri de răspuns corespunzătoare”, a adăugat Kuzmin, citat de Europa Liberă.

Expulzări încrucișate

România se află la prima expulzare de acest fel, dar țări precum Republica Cehă, Estonia, Lituania și Letonia au anunțat recent expulzări ale unor diplomați ruși.

Republica Cehă a anunțat că expluzează 18 membri ai Ambasadei Rusiei la Praga iar cele trei țări baltice au anunțat că vor expulza patru diplomați ruși, în semn de „solidaritate” cu Praga.

Partea cehă a acuzat Rusia că a trimis agenți ai GRU pe teritoriul ceh pentru a sabota un depozit cu muniții. Rusia a replicat la scurt timp anunțând că expulzează 20 de diplomați cehi.

În ultimele săptămâni, și Polonia, Austria, Olanda, Norvegia și Suedia au expulzat diplomați ruși din cauza unor acțiuni de spionaj.

Tot luni, Rusia a anunţat expulzarea unui diplomat italian ca represalii la „acţiuni neamicale şi nejustificate” ale Romei. Italia a expulzat, la finalul lunii martie, doi funcţionari ruşi pentru un caz de spionaj. Diplomatul italian în cauză este ataşatul naval la ambasada Italiei la Moscova. El a fost declarat persona non grata şi trebuie să părăsească teritoriul Federaţiei Ruse în termen de 24 de ore. Luna trecută, un ofițer al Marinei Italiene a fost arestat pentru spionaj în contul Rusiei.

La București, ironii către Moscova

„În cazul în care vom lua o astfel de măsură, ea va fi anunțată, dar nu putem să ne pronunțăm în vreun fel în avans asupra unor astfel de chestiuni care sunt de o deosebită seriozitate”, a declarat anterior ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu.

Până luni, la București au fost doar discursuri de susținere declarativă a Cehiei în demersul ei de a expulza diplomați ruși. Iată că România intră acum în hora țărilor europene care expulzează diplomați ruși, pe fondul tensiunilor dintre Moscova și Praga.

Pe de altă parte, Aurescu a mai afirmat: „Am citit în trecere o reacţie pe care Ambasada Rusiei a postat-o în aceste zile pe Facebook şi am văzut acolo un fel de avertisment mai mult sau mai puţin voalat la adresa României, de a nu merge în siajul unor aventurişti militari din conducerea NATO. Cert este că este regretabil faptul că nu se ştie încă în cadrul diplomaţiei ruse că, după 17 ani de la momentul aderării României la NATO, România este NATO”.

Declarația lui Aurescu intervine după ce ambasadorul Rusiei la București, Valery Kuzmin,  spusese că România ar trebui să se îngrijoreze dacă ar fi implicată „într-un fel de aventură militară concepută de „capetele fierbinți” din sediul NATO”.

Ambasadorul Rusiei critică iar România

Într-o declarație referitoare la relațiile România-Rusia, ambasadorul Valery Kuzmin a afirmat următoarele: „În același timp, sunt nevoit să recunosc că, în calitate de catolic care dorea să fie mai catolic decât Papa, România își interpretează obligațiile de coaliție în cadrul NATO într-un mod deosebit. Astfel, în formula NATO, care este foarte controversată din punctul nostru de vedere – «descurajare și menținerea dialogului cu Rusia» – accentul se pune pe prima parte. Cu toate acestea, Rusia își confirmă invariabil disponibilitatea pentru un dialog bazat pe respect reciproc. În același timp, subliniem că un dialog «dintr-o poziție de forță», în limbajul ultimatumurilor, pentru noi ca stat suveran și autosuficient este cu siguranță inacceptabil”.

Kuzmin își laudă diplomația

În cadrul unei sesiuni de „întrebări” adresate Ambasadei Federației Ruse la București, Valery Kuzmin a spus: „În ultimele luni, lumea a asistat din nou la numeroasele episoade cu expulzarea diplomaților și declararea acestora persona non grata, în unele cazuri aceasta seamănă cu «bătălii diplomatice». În acest context, primim întrebări dacă celebra Convenție de la Viena cu privire la relațiile diplomatice, semnată în urmă cu 60 de ani, este relevantă și acum. Deseori, întrebările sunt legate de motivele comportamentului „imperceptibil” al diplomaților ruși în România în comparație cu mulți colegi occidentali”.

„Serviciul diplomatic rus a acționat întotdeauna pe baza prevederilor Convenției de la Viena din 1961, adică normele respective ale dreptului internațional, care, în special, interzic strict ambasadelor străine și angajaților acestora să intervină în treburile interne ale acelor state în care sunt acreditate. Ca principiu fundamental al relațiilor diplomatice moderne, convenția sus-menționată se bazează pe PRINCIPIUL RECIPROCITĂȚII”.

„Tocmai aceasta este principala diferență între comportamentul diplomaților ruși în România și activitățile colegilor străine din statele membri ale UE și NATO. Mulți dintre ei, conform instrucțiunilor directe ale guvernelor sale, consideră că este posibil să critice deschis acțiunile autorităților române sau ale altor organe de stat, ale Parlamentului, precum și să influențeze viața politică internă a României în formele diferite”.

„Ambasada Rusiei, în conformitate cu Convenția de la Viena, își limitează activitatea politică în țara gazdă exclusiv la studiul și analiza politicii interne și externe a României pentru a-și informa guvernul în acest sens, precum și pentru a explica politica externă și internă a Rusiei către reprezentanții autorităților române și opinia publică românească. Apropo, chiar și în această lucrare complet «convențională», suntem obligați periodic să auzim despre «nemulțumirea» din partea Bucureștiului”, a mai declarat Kuzmin.