De la izbucnirea invaziei rusești în Ucraina, mai multe țări din Asia Centrală s-au distanțat de Moscova. Acest refuz de a se alinia dezvăluie relațiile complexe și ambivalente pe care aceste foste republici sovietice le au cu aliatul lor istoric.
Este acesta începutul unei pierderi a influenței rusești în Asia Centrală? De la declanșarea invaziei din Ucraina, la 24 februarie, Kazahstanul și alte țări din regiune s-au remarcat în mod regulat prin distanțarea subtilă față de puternicul lor aliat și vecin.
Manifestații pro-Ucraina, autorizate în Kazahstan
Ministerul kazah al Apărării din Kazahstan a anulat astfel o paradă militară pe 9 mai pentru a sărbători Ziua Victoriei asupra nazismului, o comemorare de o importanță crucială pentru Vladimir Putin. La începutul lunii martie, în această țară autoritară, unde adunările publice sunt strict controlate, au fost autorizate manifestații pro-Ucraina.
În plus, Uzbekistanul și Kazahstanul au trimis zeci de tone de ajutoare umanitare la Kiev, în principal medicamente. Cel mai important, aceste două țări, care au relații bune cu Ucraina, nu recunosc independența celor două republici autoproclamate Donețk și Lugansk.
„Kazahstanul nu recunoscuse deja anexarea Crimeii în 2014. De atunci, relațiile cu Rusia au continuat să se deterioreze”, amintește Michaël Levystone, cercetător Ifri specializat în Asia Centrală. „În prezent, kazahii sunt foarte îngrijorați de ceea ce se întâmplă în Ucraina”.
De partea greșită a „cortinei de fier”
Din cauza legăturilor economice și de securitate puternice cu Moscova – Kârgâzstanul și Tadjikistanul depind în mare măsură de importurile de produse rafinate din Rusia – republicile din Asia Centrală se feresc totuși să meargă prea departe și se mulțumesc cu o poziție de strictă neutralitate în cadrul instituțiilor internaționale. Nici una dintre ele nu a votat în favoarea rezoluțiilor Adunării Generale a ONU din martie, care au condamnat invazia rusă. De asemenea, Kazahstanul a refuzat să sprijine excluderea Rusiei din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, scrie France 24.
„Bineînțeles, Rusia a vrut să fim mai mult de partea ei. Dar Kazahstanul respectă integritatea teritorială a Ucrainei”, a explicat Timur Suleimanov, șeful administrației prezidențiale, într-un interviu acordat la sfârșitul lunii martie site-ului european de știri Euractiv, asigurând că țara sa nu are nicio intenție de a fi pusă în „același coș” cu Rusia și de a permite Moscovei să eludeze sancțiunile occidentale.
Kazahstanul, un aliat al Rusiei, nu intenționează să se regăsească în spatele „unei noi cortine de fier”, a dat asigurări și ministrul său adjunct de Externe, Roman Vassilenko, în fața presei germane, făcând apel la Occident să investească în această țară.
„Timp de 30 de ani, Kazahstanul și-a construit politica externă în așa fel încât să nu se blocheze într-un parteneriat exclusiv cu rușii sau chinezii. Războiul din Ucraina a confirmat această logică. Principalul partener economic al țării este Europa, ceea ce este foarte neobișnuit în Asia Centrală”, notează Michaël Levystone.
Teama de un scenariu „în stil ucrainean”
În rândul susținătorilor lui Vladimir Putin, această atitudine din partea Kazahstanului, care este independent din 1991, a provocat indignare și atacuri verbale violente încă de la izbucnirea războiului din Ucraina. „Frați kazahi, ce fel de ingratitudine este aceasta? Uitați-vă bine la Ucraina, gândiți-vă serios”, a declarat Tigran Keosayan, un prezentator rus pro-Kremlin, pe canalul său de YouTube la sfârșitul lunii aprilie, provocând furia diplomației kazahe.
„De câțiva ani, în Rusia există un discurs care constă în a spune că statul kazah nu a existat niciodată. Recent, un deputat din Duma de Stat (camera inferioară a Parlamentului rus) a explicat că Kazahstanul ar trebui să fie denazificat”, explică Michaël Levystone. Ca și în Ucraina, în Kazahstan trăiește o minoritate rusofonă numeroasă.
Rusia rămâne actorul-cheie în regiune
În ciuda tensiunilor cauzate de invazia Ucrainei, Moscova rămâne un partener cheie pentru țările din regiune, în special în ceea ce privește securitatea. În ianuarie, președintele Kazahstanului, Kassîm-Jomart Tokaiev, a fost nevoit să apeleze la trupele Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO) pentru a face față unor tulburări civile fără precedent cauzate de o creștere bruscă a prețurilor la GPL.
„Astăzi, în cazul unei crize în Asia Centrală, Rusia este cea care intervine. Pe termen scurt, ea rămâne principala putere stabilizatoare din regiune”, analizează Michaël Levystone. În special pentru Tadjikistan și Turkmenistan, care împart cele mai lungi frontiere din Asia Centrală cu Afganistanul, „o amenințare majoră la adresa securității acestor două țări și a întregii regiuni”.