Extrema dreaptă din Italia spera sâmbătă la o victorie istorică înaintea unor alegeri parlamentare cruciale care ar putea face din Giorgia Meloni primul lider post-fascist care să conducă guvernul unui membru fondator al Uniunii Europene.
Liderii principalelor partide politice s-au aruncat vineri în ultimele întâlniri electorale din campanie, „tăcerea politică” fiind impusă tuturor candidaților de la ora 22:00 GMT până la închiderea urnelor, duminică.
Sub radarul Bruxelles-ului
La Napoli (sud), Giorgia Meloni, lidera formațiunii Fratelli d’Italia (FdI), este creditată în sondaje la cu 25%. Dar mai ales aliatul său Matteo Salvini, liderul Ligii antiimigrație, a fost cel care a ocupat spațiul mediatic cerând „scuze sau demisia” Ursulei von der Leyen. El i-a reproșat președintelui Comisiei Europene că a amenințat joi Statele Unite cu sancțiuni în cazul în care Italia ar încălca principiile democratice ale UE.
În condițiile în care sondajele au fost interzise în cele două săptămâni dinaintea votului, ultimele sondaje plasează FdI la 24-25% din intențiile de vot, în fața Partidului Democrat (PD, centru-stânga), cu 21-22%. Mișcarea 5 Stele (fostul anti-sistem) a urmat cu 13-15%, Liga cu 12% și FI cu 8%.
Coaliția de dreapta/extremă dreapta ar putea obține între 45% și 55% din locurile din parlament. Absenteismul ar putea depăși 30% la aceste alegeri, potrivit analiștilor, o cifră ridicată pentru Italia, scrie Boursorama.
Bruxelles-ul urmărește îndeaproape alegerile, în special în ceea ce privește chestiunea sensibilă a sancțiunilor împotriva Moscovei și posibilele tensiuni între Comisie și un guvern ultraconservator și suveranist.
Roma a menținut în mod tradițional relații cordiale cu Moscova și a fost alături de NATO de la începutul invaziei rusești în Ucraina, sub conducerea lui Mario Draghi.
Silvio Berlusconi, al treilea partener al coaliției conservatoare cu Forza Italia, a stârnit controverse când a declarat joi seară că Vladimir Putin a fost „împins” de poporul său să invadeze Ucraina.