Se joacă viitorul Italiei după plecarea lui Mario Draghi. Fratelli d’Italia, partidul post-fascist aflat la porțile puterii

Singurul partid de opoziție în timpul guvernului de uniune națională al lui Mario Draghi, Fratelli d’Italia pare în bună poziție să câștige alegerile anticipate din Italia din 25 septembrie. Xenofobă, liberală și socială, formațiunea post-fascistă ar putea să o vadă pe șefa formațiunii, Giorgia Meloni, devenind următorul președinte al Consiliului.

„Sunt femeie, sunt mamă, sunt italiancă, sunt creștină și nu-mi veți lua acestea”: Giorgia Meloni, secretar general al partidului post-fascist Fratelli d’Italia (Frații Italiei), îi place să repete această mantră mediatică la întâlnirile sale. Născută într-un mediu mai degrabă muncitoresc în comparație cu cel al elitelor italiene, această jurnalistă de 45 de ani culege roadele pariului său câștigător.

Un partid ce adună resentimentele italienilor

Partidul ei este singurul care nu s-a alăturat coaliției de uniune națională a lui Mario Draghi, care s-a prăbușit miercuri. Singurul partid de opoziție din februarie 2021, Fratelli d’Italia a urcat în fruntea sondajelor de-a lungul lunilor. „Timp de un an și jumătate, toate resentimentele și nemulțumirile italienilor au avut un singur debușeu, Fratelli d’Italia”, a declarat Marc Lazar, istoric și specialist în Italia la Sciences Po. „De aceea a făcut progrese mari în alegerile locale și de aceea este acum, conform sondajelor, unul dintre principalele partide politice din țară”.

Aflat la egalitate în sondaje cu Partidul Democrat (stânga), dar favorizat de sistemul electoral italian și de alianța sa cu Liga și Forza Italia, Fratelli d’Italia ar putea astfel să dea lovitura în toamnă. Giorgia Meloni, i-ar putea succeda lui Mario Draghi, devenind prima femeie care să prezideze Consiliul de Miniștri. Și asta în ciuda trecutului său tulbure și a legăturilor sale cu post-fasciștii italieni.

Flacăra fascistă, anti-romi, anti-migrație și LGBT

Născut în 2012 din cenușa Mișcării Sociale Italiene, o mișcare post-fascistă, Fratelli d’Italia a întreprins un proces lent de PR pentru a-și combate reputația sulfuroasă. Giorgia Meloni neagă astfel orice legătură cu ideile lui Mussolini, având grijă să nu condamne regimul acestuia.

„Încă din tinerețe, Giorgia Meloni a fost activistă într-un partid post-fascist”, își amintește Piero Ignazi, profesor emerit la Universitatea din Bologna și specialist în Fratelli d’Italia. „Identitatea sa este în mare parte legată de tradițiile post-fasciste. Dar programul său amestecă această tradiție cu unele elemente conservatoare și neoliberale, cum ar fi libertatea de întreprindere și de concediere”.

Fratelli d’Italia are câțiva membri nostalgici ai „Ducelui”, ziarul său, Secolo d’Italia, face declarații ambigue iar sigla partidului poartă torța dragă misticii fasciste. Dar programul său combină liberalismul economic și conservatorismul social, politicile pro-nataliste și pozițiile antimusulmane, anti-romi și anti-imigrație, iar partidul menține legături cu dreapta tradițională.

Prezentându-se ca garant al tradițiilor, al familiei și al identității naționale italiene, Fratelli d’Italia vrea să creeze creșe gratuite și să introducă alocații familiale de 400 de euro, propuneri sociale care fac ecoul politicii pro-nataliste aplicate de statul italian în anii 1930. În același timp, partidul se opune recunoașterii cuplurilor de același sex și drepturilor LGBT și militează pentru închiderea porturilor italiene pentru migranții din Libia, scrie France 24.

Poziție pro-Ucraina

Meloni nu-și ascunde apropierea de premierul maghiar Viktor Orban, de spaniolii de la Vox sau de francezii de la Rassemblement National. În plus, este adesea comparată cu Marion Maréchal, nepoata lui Jean-Marie Le Pen. De asemenea, ea a reușit să se integreze în dreapta americană, participând la Conferința de acțiune politică conservatoare și la Micul dejun național de rugăciune alături de Donald Trump.

Cu toate acestea, războiul din Ucraina și perspectiva puterii par să fi schimbat unele linii de partid. După o întoarcere în privința dreptului la avort, pe care s-a angajat să îl păstreze în ciuda credinței sale catolice, Meloni s-a răzgândit în privința relațiilor cu Rusia.

În timp ce Liga, formațiunea de extremă-dreapta a lui Matteo Salvini, și Forza (centru-dreapta) a lui Silvio Berlusconi, aliații săi, au reputația de a fi apropiați de Vladimir Putin, Giorgia Meloni a adoptat o poziție atlantistă fermă încă de la începutul conflictului. Ea s-a alăturat lui Mario Draghi în decizia sa de a livra arme Ucrainei.

Fratelli d’Italia și-a nuanțat, de asemenea, pozițiile eurosceptice și nu este în favoarea unei ieșiri clare din Uniunea Europeană și din zona euro, preferând o „Europă a Națiunilor”. O poziție care este mai ușor de articulat cu mana europeană de 200 de miliarde de euro negociată de Draghi pentru redresarea Italiei, notează Marc Lazar.

Victorii electorale

Aleasă deputat la 29 de ani și numită ministru al Tineretului la 31 de ani, Giorgia Meloni mizează pe seriozitatea și pe un anturaj prezentabil, jucând în același timp pe originea sa populară și pe feminitatea sa, care sunt rare în lumea politică italiană. Amestecul pare să fi prins, cu mult dincolo de electoratul său tradițional din sud: Fratelli d’Italia a obținut mai multe victorii în alegerile locale din nord, dominat până atunci de Liga, și a obținut un scor bun în Palermo, care a fost de stânga timp de 40 de ani.

Dar dacă strategia a dat roade până acum, lucrurile ar putea deveni mai complicate dacă vor câștiga alegerile, spune Marc Lazar. „Sistemul electoral italian este de așa natură încât așa-numita coaliție de «centru-dreapta», care reunește Forza Italia, Liga și Fratelli d’Italia, are cele mai mari șanse de a câștiga în fața candidaților Partidului Democrat sau ai Mișcării 5 Stele, care vor candida cu siguranță pe cont propriu”, explică cercetătorul.

„Această coaliție este o mașină de război electoral. Dar diferențele dintre ei riscă să izbucnească odată ce vor ajunge la putere și să ridice o serie de întrebări cu privire la guvernarea țării”.