Consiliul de Securitate al ONU se întrunește luni, 31 ianuarie, pe tema crizei ucrainene, la solicitarea Washingtonului care, împreună cu aliații săi din NATO, își intensifică eforturile pentru a descuraja Moscova să invadeze Ucraina, pregătind în același timp noi sancțiuni împotriva Rusiei.
Confruntat cu amenințarea unei invazii, Kievul a cerut duminică Rusiei să-și retragă trupele adunate de-a lungul graniței dintre cele două țări și să continue dialogul cu Occidentul dacă dorește „serios” o detensionare.
„Propaganda și dezinformarea” Rusiei
SUA și Marea Britanie au amenințat cu noi sancțiuni împotriva Rusiei. Londra a indicat că vrea să vizeze interesele ruse „care sunt de interes direct pentru Kremlin”. La Washington, doi aleși democrați și republicani au declarat că Congresul este aproape de un acord asupra unui proiect de lege care prevede noi sancțiuni economice împotriva Moscovei.
Printre arsenalul de sancțiuni menționat, Washington și Londra plănuiesc să vizeze gazoductul strategic Nord Stream 2 dintre Rusia și Germania, sau chiar accesul Rusiei la tranzacții în dolari, principala monedă în comerțul internațional, scrie AFP.
În fața perspectivei acestor noi sancțiuni, Moscova a cerut să fie tratată pe picior de egalitate de către Washington. „Ne dorim relații bune, echitabile, reciproc respectuoase și egale cu Statele Unite, ca și cu orice altă țară din lume”, a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov.
Rusia „nu vrea să rămână într-o poziție în care securitatea îi este în mod regulat încălcată”, a continuat Lavrov.
Luni, probabil că Rusia va încerca să-i împiedice pe cei 15 membri ai Consiliului să țină ședința, „dar Consiliul de Securitate este unit. Vocile noastre sunt unite pentru a le cere rușilor să se explice”, a declarat duminică, la ABC, ambasadoarea SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield.
Vom intra în sală pregătiți să-i ascultăm, dar nu ne vom lăsa distrași de propaganda lor”, a adăugat ea. „Și vom fi gata să răspundem oricărei dezinformări pe care încearcă să o răspândească în timpul acestei reuniuni”.
Mai multe țări occidentale au anunțat în ultimele zile trimiterea de noi contingente în Europa de Est. Premierul britanic Boris Johnson va propune săptămâna aceasta NATO o desfășurare de trupe pentru a răspunde la creșterea „ostilității ruse” față de Ucraina.
Canada își deplasează militarii în vestul Ucrainei
Canada și-a deplasat, duminică, trupele militare în vestul Ucrainei și a anunțat repatrierea temporară a tuturor angajaților neesențiali staționați la ambasada sa din Kiev, din cauza tensiunilor de la granița ruso-ucraineană.
„Forțele noastre armate canadiene s-au mutat la vest de râul Nipru și vom continua să luăm toate măsurile de precauție necesare pentru a le asigura siguranța”, a declarat duminică ministrul canadian al Apărării, Anita Anand, sosind în aceeași zi pe teritoriul ucrainean.
Ministrul a oferit o actualizare asupra situației tensionate dintre Ucraina și Rusia, la o conferință de presă la Kiev, după întâlnirea cu liderii operațiunii militare canadiane Unifier, care vizează sprijinirea forțelor de securitate ucrainene.
„Informațiile pe care le folosim sunt în concordanță cu cele ale aliaților noștri NATO cu privire la faptul că – și este bine cunoscut – există agresiune rusă la granița ucraineană din Belarus , a afirmat Anita Anand, avertizând Rusia că se va confrunta cu „sancțiuni și consecințe severe”,, în lipsa unei dezescaladări a situației.
Canada are în prezent 900 de soldați „pe mare, pe uscat și în aer” pentru a sprijini misiunea NATO în acest context de instabilitate geopolitică din Europa de Est.
Deși ambasada Canadei la Kiev rămâne deschisă, guvernul canadian își sfătuiește cetățenii să nu călătorească în Ucraina „din cauza amenințărilor actuale din partea Rusiei și a desfășurării sale militare în și în jurul țării”.