Criza energetică a Europei intră într-o nouă fază periculoasă. Dacă infrastructura energetică și de comunicații submarină este acum o țintă a Rusiei, țările occidentale vor trebui să acționeze rapid. Exploziile la conductele Nord Stream 1 și 2 semnalează un nou front potențial în războiul din Ucraina. Dar de ce și-ar sabota Moscova propriile conducte, vitale și care aduc fonduri uriașe?
Se video og fotos af gaslækagerne på Nord Stream 1 og 2-gasledningerne i Østersøen på https://t.co/pj96CN7CDB: https://t.co/7bgt8TljaH #dkforsvar pic.twitter.com/I1zEPaBLYO
— Forsvaret (@forsvaretdk) September 27, 2022
Scenarii din Războiul Rece
În cazul în care se confirmă – sau pur și simplu se amplifică – suspiciunile că Rusia se află în spatele exploziilor care au provocat, luni și marți, trei scurgeri de gaze la cele două gazoducte Nord Stream de sub Marea Baltică, implicațiile de securitate pentru continent ar fi de mare amploare.
Ideea că infrastructura energetică și de comunicații submarină a UE ar fi acum o țintă a Rusiei ar forța armatele europene să se pregătească pentru un nou front, în mare parte neașteptat, în războiul din Ucraina, care le-ar putea aduce într-o confruntare directă cu marina Rusiei, scrie Politico. Marea Britanie și-a exprimat de mult timp temerile că submarinele rusești din Atlantic și din alte ape nordice ar putea căuta să lovească cablurile submarine cruciale pentru internet.
Exploziile din această săptămână fac ca aceste temeri să pară mai puțin fanteziste și reaprind amintiri din timpul apogeului Războiului Rece, când flotele NATO și sovietice – și în special submarinele lor – s-au vânat reciproc în Marea Baltică.
Semn că țările se grăbesc să ia măsuri de precauție suplimentare, ministrul norvegian al Petrolului și Energiei, Terje Aasland, a declarat marți seara că „vor fi luate măsuri pentru a crește gradul de siguranță” în jurul infrastructurii de petrol și gaze, în urma unor discuții între guvern, armată, poliție și operatori.
Scurgerile de gaz de la conductele Nord Stream au avut loc la o zi după ce autoritățile norvegiene au îndemnat la vigilență după ce au fost observate drone neidentificate în apropierea platformelor de petrol și gaze. În luna iulie, Marina Regală a Marii Britanii a emis o declarație neobișnuit de specifică potrivit căreia a urmărit submarine rusești de-a lungul coastei norvegiene.
Occidentul: „Sabotaj, un act deliberat”
Investigațiile privind scurgerile din conductele de gaz sunt în curs de desfășurare în Danemarca și Suedia, țările ale căror teritorii se află cel mai aproape de locurile incidentelor. Premierul danez Mette Frederiksen a calificat exploziile drept un atac deliberat și „cât se poate de grav”, dar nu a identificat vinovatul. Premierul suedez Magdalena Andersson a declarat, de asemenea, că este „probabil un act deliberat, adică este probabil un act de sabotaj”.
Alți lideri europeni păreau să se fi hotărât deja pe cine să dea vina. „Astăzi ne-am confruntat cu un act de sabotaj”, a declarat marți premierul polonez Mateusz Morawiecki. Deși nu a numit în mod explicit Rusia, el a făcut aluzie la această țară. „Nu cunoaștem toate detaliile a ceea ce s-a întâmplat, dar vedem clar că este vorba de un act de sabotaj, legat de următorul pas de escaladare a situației din Ucraina””.
Ucraina a fost mai puțin reticentă în privința numirii presupusului agresor. Mikhailo Podoliak, consilier al președintelui ucrainean, a calificat incidentele drept „un atac terorist planificat de Rusia și un act de agresiune față de UE”. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a scris marți seara pe Twitter că a „discutat despre actul de sabotaj la conductele Nord Stream” cu premierul danez Mette Frederiksen.
Spoke to @Statsmin Frederiksen on the sabotage action #Nordstream.
Paramount to now investigate the incidents, get full clarity on events & why.
Any deliberate disruption of active European energy infrastructure is unacceptable & will lead to the strongest possible response.
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) September 27, 2022
Robert Habeck, vicecancelarul și ministrul german al Economiei, a subliniat rapid gravitatea măsurilor de apărare care ar putea fi necesare. „Ne aflăm, desigur, într-o situație în Europa și în Germania în care infrastructurile critice – iar aprovizionarea cu energie se poate număra printre ele în ansamblu – sunt ținte potențiale. Germania este o țară care știe cum să se apere, iar Europa este un continent care își poate proteja infrastructura energetică”, a declarat el.
În timp ce continentul așteaptă răspunsuri, unii analizează deja ce mesaj a vrut să transmită Rusia în cazul în care se dovedește a fi un act de sabotaj deliberat. Morawiecki și Frederiksen au apărut împreună la Goleniów, în Polonia, la ceremonia de deschidere a unui alt gazoduct – conducta baltică din Norvegia spre Polonia – care urmează să înceapă să furnizeze, sâmbătă.
Dacă Rusia se află în spatele scurgerilor de la Nord Stream, atunci este foarte posibil ca momentul să fi fost deliberat, a declarat Simone Tagliapietra, cercetător senior la think tank-ul Bruegel, specializat în politica energetică și climatică a UE. „Conducta baltică a fost principala cale de diversificare a Poloniei pentru a se îndepărta de Rusia, acest lucru ar putea fi un lucru simbolic”, a spus el, sugerând că Rusia ar putea, de asemenea, să scoată din funcțiune linia de aprovizionare alternativă a Poloniei.
Dar implicațiile cheie pentru Europa merg mult mai departe de simbolism, a adăugat el. „Europa ar trebui să înțeleagă acum că infrastructura energetică prezintă riscuri de securitate”, a spus Tagliapietra. „Dacă ceva de acest fel se întâmplă cu conducta noastră de transport în Norvegia sau în Algeria în această iarnă, vom avea probleme serioase. Trebuie să ne intensificăm activitățile de securitate în ceea ce privește infrastructura noastră energetică critică, deoarece actorii neprietenoși ar putea reproduce acest tip de acțiune”.
De ce și-ar sabota rușii propriile conducte?
În timp ce diplomații UE sunt așteptați să discute miercuri la Bruxelles despre incidente, autoritățile din Danemarca și Suedia se grăbesc să stabilească cu exactitate ce s-a întâmplat. Întrebarea cheie este de ce și-ar sabota rușii propriile conducte, artere vitale care, până nu demult, au pompat exporturile profitabile de gaz către Europa. Cu toate acestea, având în vedere că Nord Stream 2 nu este deschis, iar Nord Stream 1 a fost închis de Rusia la începutul lunii septembrie, implicațiile reale ale acestor incidente asupra aprovizionării cu gaz pentru Europa și costul financiar pentru Gazprom și Rusia sunt practic nule.
Un act de sabotaj s-ar încadra, de asemenea, în manualul Kremlinului de acte de agresiune voalate, menite să intimideze și să tulbure, cum ar fi otrăvirile de la Salisbury, în Marea Britanie, în 2018; explozia din 2014 a unui depozit de arme din Cehia; și o serie de explozii ale unor depozite de arme în Bulgaria, cea mai recentă în luna iulie a acestui an.
Kremlinul însuși a calificat scurgerile de gaze din Marea Baltică drept „îngrijorătoare”. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat: „Nu putem exclude nicio posibilitate în acest moment. În mod evident, există un fel de distrugere a conductei. Înainte de rezultatele anchetei, este imposibil să excludem orice opțiune”.
Două dintre scurgeri au avut loc în apropierea conductei duble Nord Stream 1, la nord-est de insula daneză Bornholm, iar o scurgere a fost raportată în apropierea conductei Nord Stream 2, în largul coastei de sud-est a insulei, a anunțat marți Autoritatea maritimă daneză. Un purtător de cuvânt al Comandamentului danez al Apărării a declarat că două dintre scurgeri au avut loc într-o zonă a mării care face parte din zona economică exclusivă (ZEE) a Danemarcei (dar nu în apele teritoriale de coastă), iar una a avut loc în ZEE a Suediei.
Semnalele seismografice nu au indicat cutremure
Rețeaua seismică națională a Suediei a detectat luni două explozii distincte în zonă, una la ora 2:03 a.m. și a doua la ora 19:04 p.m., a relatat postul național de televiziune SVT. Serviciul geologic al Danemarcei și Groenlandei a declarat că a înregistrat două evenimente de „zguduire” care corespund cu momentul în care au fost raportate scurgeri de gaz. Semnalele seismografice de la ambele evenimente „nu seamănă cu semnalele de la cutremure. Ele se aseamănă însă cu semnalele înregistrate de obicei de la explozii”, a precizat organizația.
O zonă de interdicție de 5 mile marine a fost stabilită în jurul fiecăruia dintre situri, care se află la o adâncime probabilă de 60-70 de metri, au precizat agențiile maritime baltice. Armata daneză a difuzat imagini cu nori de bule de gaz care roiesc la suprafața mării. Ministrul suedez al Apărării, Peter Hultqvist, a declarat marți la postul național de radio Sveriges Radio că guvernul său se concentrează acum „intens pe colectarea de informații”.
„Simplul fapt că există o astfel de scurgere este grav, din punctul nostru de vedere”, a declarat Hultqvist. „Pentru că există diferite tipuri de scenarii (care ar putea sta în spatele scurgerii de informații), trebuie să analizăm acest lucru cu atenție și seriozitate”.