Rusia a reacționat după ce UE a sancționat grupul paramilitar rus Wagner pentru „acțiunile sale destabilizatoare” în Ucraina și Africa, unde este acuzat de încălcarea drepturilor omului. Deși Kremlinul a afirmat în repetate rânduri că nu are nici o legătură cu grupul, finanțat de un apropiat al lui Vladimir Putin, Evgheni Prigojin.
Decizia a fost aprobată în unanimitate, luni, de miniștrii de Externe ai UE, reuniți la Bruxelles, într-un rar moment de consens.
Sancțiuni, dar cu ce impact?
Compania de mercenari privată Wagner este acuzată în special că a „recrutat, instruit și trimis agenți militari privați în zonele de conflict din întreaga lume pentru a alimenta violența, a jefui resursele naturale și a intimida civilii cu încălcarea dreptul internațional, în special drepturile internaționale ale omului”.
Sancțiunile europene i-au lovit pe fondatorul și comandantul militar al grupului Wagner, Dimitri Utkin, fost membru al GRU, și pe mai mulți dintre colaboratorii săi
Persoanele fizice și juridice care figurează pe lista de sancțiuni a UE sunt implicate în încălcări grave ale drepturilor omului, inclusiv în acte de tortură, execuții și crime extrajudiciare, sumare sau arbitrare, sau în activități destabilizatoare în unele dintre țările în care își desfășoară activitatea, în special în Libia, Siria, în Donbas, în Ucraina, și în Republica Centrafricană”.
Este puțin probabil ca aceste sancțiuni să aibă un impact mare la Moscova, dar ele marchează o întărire suplimentară a politicii externe a UE față de Rusia, scrie Le Point.
Marți, șeful diplomației americane, Antony Blinken, și-a arătat sprijinul pentru aceste sancțiuni. „Aceste acțiuni subliniază angajamentul nostru comun de a răspunde acțiunilor destabilizatoare ale acestei organizații”, a spus el într-un comunicat. „Aplaudăm UE pentru angajamentul său de a promova respectarea drepturilor omului în lume, precum și de a apăra integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei”, a adăugat el.
Moscova denunță „isteria Occidentului” pe tema Wagner
De partea sa, Moscova a reacționat imediat. „Isteria care s-a răspândit în Occident în jurul acestei teme mărturisește mai ales gelozia anumitor foste metropole europene față de statele Africii și Orientului Mijlociu”, a căror suveranitate și independență au fost „forțate să le recunoască la vremea lor”, a declarat Ministerul rus de Externe într-un comunicat.
„Rusia își rezervă dreptul de a răspunde acțiunilor ostile ale UE”, a adăugat diplomația rusă, repetând că „companiile militare private nu sunt controlate de autoritățile ruse” și apărând „dreptul suveran” al țărilor în cauză de a recurge la astfel de companii.