Președintele rus Vladimir Putin a recunoscut, miercuri, că conflictul din Ucraina este unul „lung” și a relativizat riscul de a folosi arme nucleare.
„Nu am înnebunit, știm ce sunt armele nucleare”, a declarat Vladimir Putin, vorbind prin videoconferință în fața Consiliului rus pentru Drepturile Omului, o organizație supusă în întregime Kremlinului.
„Dacă suntem loviți, lovim ca răspuns”
După mai multe amenințări de a le utiliza din partea oficialilor ruși în ultimele luni, el a subliniat că aceste arme sunt „un mijloc de apărare”, și că sunt destinate unei „lovituri de ripostă”.
Cu alte cuvinte, „dacă suntem loviți, lovim ca răspuns”, a insistat șeful statului rus. Cu toate acestea, „amenințarea unui război nuclear este în creștere”, având în vedere confruntarea dintre Rusia și Occident în legătură cu Ucraina, a spus el, acuzând americanii și europenii de această situație.
„Orice discuție lejeră despre armele nucleare este absolut iresponsabilă”, a comentat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, câteva ore mai târziu.
Cancelarul german Olaf Scholz a declarat că comunitatea internațională a „trasat o linie roșie” cu Rusia și a redus riscul ca Moscova să folosească arme nucleare în Ucraina.
Cu această ocazie, Vladimir Putin a justificat încă o dată ofensiva pe care a lansat-o în urmă cu mai bine de nouă luni. Chiar dacă, „desigur, este un proces de lungă durată”, a recunoscut el, informează Le Point.
„Operațiunea militară specială” lansată la 24 februarie ar fi trebuit să se soldeze cu o victorie fulgerătoare a Rusiei, dar armata ucraineană a forțat Rusia să se retragă din Kiev în primăvară și din alte câteva regiuni în toamnă.
„Apariția de noi teritorii”
Răspunzându-i miercuri unuia dintre interlocutorii săi, președintele rus a considerat totuși că „apariția unor noi teritorii” este un „rezultat semnificativ pentru Rusia”.
„Marea Azov a devenit o mare interioară, aceasta este o chestiune serioasă”, a spus el, referindu-se la zona maritimă care se învecinează cu o parte din sud-vestul Rusiei și sud-estul Ucrainei, al cărei întreg țărm este acum controlat de Moscova. În plus, Putin a revendicat anexarea a patru regiuni ucrainene în septembrie, deși controlul rusesc este doar parțial, iar luptele sunt zilnice.
În noiembrie, trupele rusești au fost nevoite să se retragă din Herson, capitala regiunii sudice omonime pe care Rusia o consideră proprie. Această retragere umilitoare a urmat celei din septembrie din nord-estul Ucrainei.
150.000 de rezerviști, în „zona de operațiuni”
Kremlinul a negat întotdeauna că ofensiva sa împotriva Ucrainei a avut ca scop cucerirea de noi teritorii, susținând că a vrut să apere populația rusofonă și să pună capăt alianței dintre Kiev și Occident, pe care Rusia o considera amenințătoare.
Vladimir Putin s-a referit, de asemenea, la mobilizarea a 300.000 de rezerviști, adică civili, menționând că doar jumătate dintre aceștia au fost mobilizați imediat în Ucraina. „Din cei 300.000 de luptători mobilizați, oameni ai noștri, apărători ai Patriei, 150.000 se află în zona de operațiuni””, a declarat Vladimir Putin, tot în timpul acestei reuniuni transmise la televiziune. Președintele rus a precizat că 77.000 sunt în prezent desfășurați direct în luptă. Ceilalți 150.000 sunt încă în curs de pregătire în Rusia.