NATO scoate Turcia la tablă. Până în prezent, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a încercat întotdeauna să menajeze Turcia, minimizând dezacordurile cu privire la comportamentul său în cadrul Alianței și nu ratând niciodată ocazia de a saluta contribuțiile acestei țări la misiunile Alianței, precum „în Afganistan, Irak și Kosovo”.
Jens Stoltenerg a dat dovadă de multă răbdare cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan. A fost cazul și în iunie 2020, după ce fregata franceză Courbet a fost țintită de radarele unei nave de luptă a Ankarei (ultima fază înaintea deschiderii focului), în timp ce, participând la Operațiunea Sea Guardian, în Mediterana, Courbet încercat să controleze o navă suspectată că încalcă embargoul de arme impus Libiei.
Un atac naval între două țări ale NATO ar fi fost cireașa de pe tort pentru Vladimir Putin.
NATO scoate Turcia la tablă. „Turcia este un aliat indispensabil, dar…”
Stoltenberg s-a arătat împăciuitor la adresa lui Erdogan și în decembrie 2019, în timpul unei intervenții turcești împotriva milițiilor kurde siriene, vârful de lance în lupta împotriva grupării teroriste Stat Islamic (ISIS).
„Turcia este un aliat indispensabil”, în special pe flancul sudic. „Bazele din Turcia au fost importante în campania noastră împotriva ISIS. Turcia este, de asemenea, aliatul NATO care a suferit cel mai mult (din cauza terorismului). Și a găzduit milioane de refugiați. În același timp, nu există niciun motiv pentru a ascunde că există și diferențe și dezacorduri. Dar cred că NATO este cadrul pentru ca aliații să depășească aceste dezacorduri”, a spus Stoltenberg.
Însă lista „dezacordurilor” a continuat să crească în ultima vreme, odată cu achiziționarea de către Turcia a sistemelor de apărare aeriană rusească S-400 (incompatibile cu echipamentele NATO și care „citesc” avioanele F-35) cu activitățile turcești în estul Mediteranei, la originea tensiunilor cu Grecia, cu dosarul libian sau cu problema migratorie cu Uniunea Europeană, în cadrul căreia Recep Erdogan a amenințat că deschide robinetul cu refugiați.
S-400, migrena Alianței Nord-Atlantice
Astfel că secretarul general NATO a ajuns să își exprime „îngrijorări serioase” cu privire la comportamentul Turciei.
„Am îngrijorări serioase cu privire la diferențele de opinii (între aliați) în estul Mediteranei, cu privire la decizia Turciei de a cumpăra sistemul rusesc de apărare antirachetă S400 și la încălcările drepturilor democratice din Turcia”, a spus Stoltenberg, în timpul unei videoconferințe cu membrii subcomitetului de securitate și apărare al Parlamentului European, luni.
„NATO are 30 de aliați diferiți, cu geografii diferite, coaliții de guvernământ diferite”, iar organizația este „o platformă pentru discuții” al cărei „rol este de a reduce tensiunile. „Dar asta nu înseamnă că nu sunt motive să nu ne îngrijorăm”, a insistat el.
Erdogan, atacat dur de Washington
În decembrie, la ultima sa participare la o întâlnire a miniștrilor de externe ai NATO, fostul șef al diplomației americane, Mike Pompeo, l-a atacat dur pe omologul său turc, Mevlut Cavusoglu, denunțând „încălcările din partea Turciei” a regulilor Alianței și „politica faptului împlinit” a Ankarei în mai multe crize regionale.
Pompeo a mers mai departe, acuzând Anlkara de slăbirea „coeziunii” dintre aliați, în special prin achiziționarea de sisteme S-400 din Rusia. Washington a sancționat ulterior industria de apărare turcă, interzicând acordarea licențelor de export.
Rămâne de văzut poziția lui Antony Blinken, succesorul lui Mike Pompeo în calitate de șef al Departamentului american de Stat, scrie Opex 360.
O vom afla pe 23 și 24 martie, la o nouă întâlnire a miniștrilor de externe din țările membre NATO. Anul trecut, diplomația franceză a solicitat „o mare explicație sinceră” din partea Turciei. S-ar putea ca dorința Franței să fie îndeplinită.