Rusia, China și Turcia, frăție a nefăcutelor și abuzurilor sub pretextul pandemiei Covid-19

Lupta împotriva pandemiei Covid-19 a servit ca pretext pentru multe regimuri represive care au profitat de situație pentru a exercita un control mai mare asupra populației lor.

Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite (ONU), António Gutteres, a deplâns faptul că „anumite țări” au evocat criza Covid-19 pentru a justifica o abordare securitară dură și a impune măsuri de urgență care au drept scop „zdrobirea disidenței, abolirea libertăților  fundamentale, reducerea la tăcere a mass-media independente și împiedicarea activităților organizațiilor neguvernamentale ”.

Declarația lui Gutteres, emisă la deschiderea celei de-a 46-a  sesiuni a Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU, vine în ecou la un raport al Human Rights Watch (HRW), care a cerut recent organismului ONU să formeze o comisie de anchetă cu privire la încălcările drepturilor omului comise sub masca măsurilor de combatere a pandemiei Covid-19.

Mască, da, dar nu botniță

„Guvernele ar trebui să lupte împotriva Covid-19 încurajând oamenii să poarte măști, mai degrabă decât să li se spună să tacă”, notează în preambului raportului directorul adjunct al organizațiilor pentru crize și conflicte al organizației, Gerry Simpson.

HRW a identificat 18 țări în care jurnaliștii, bloggerii și protestatarii au fost atacați fizic, în special pentru că au criticat lipsa echipamentelor medicale, subfinanțarea sistemului de sănătate sau impunerea de măsuri de izolare.

Peste cincizeci de țări au folosit, de asemenea, măsurile sanitare introduse pentru a combate Covid-19 sau legile preexistente pentru a aresta și aduce în fața justiției persoanele care le criticau strategiile de combatere a pandemiei.

Figuri ale opoziției, activiștii pentru drepturile omului, precum și lucrătorii din domeniul sănătății au fost vizați, adesea folosindu-se  legi „vag formulate” care pot servi drept justificare pentru o represiune totală.

În China, partidul e mai rău decât Covidul

China, subliniază raportul, a declarat în special în ianuarie, că a „anchetat” peste 17.000 de persoane suspectate că au fabricat și răspândit „informații false” despre Covid-19.

În Turcia, regimul autoritar al președintelui Recep Tayyip Erdogan a indicat în același timp că a reținut și a interogat 510 persoane în perioada martie-mai anul trecut despre mesaje „provocatoare” transmise pe rețelele de socializare.

Poliția lui Putin, călare pe susținătorii lui Navalnîi

Mai mult de o duzină de țări au interzis în mod arbitrar demonstrațiile referitoare la pandemie sau alte subiecte spinoase pentru guverne, invocând probleme de distanțare fizică.

Rusia a folosit în mod special această stratagemă în ianuarie pentru a interzice mitingurile în sprijinul adversarului lui Vladimir Putin, Alexei Navalnîi, care a supraviețuit unei încercări de otrăvire atribuită de susținătorii săi regimului liderului de la Kremlin.

De fapt, poliția lui Putin s-a remarcat prin brutalitatea extremă împotriva susținătorilor lui Navalnîi la toate mitingurile organizate de aceștia în zeci de orașe din Rusia.

Preocuparea HRW pentru aceste abuzuri se reflectă în cea mai recentă ediție a Indicelui democratizării produs de Economist Intelligence Unit (EIU), care încorporează și repercusiunile asupra drepturilor omului ale măsurilor sanitare adoptate de tările democratice.

Suspendarea „fără precedent” a libertăților individuale

Organizația constată că pandemia a condus la privarea de libertăți fundamentale „la scară largă” și a dus la cel mai mare recul global al indicelui din ultimii 15 ani. Acest indice a trecut de la 5,44 la 5,37, pe o scară de la 1 la 10 și toate continentele au înregistrat o reducere.

Raportul EIU notează că suspendarea „fără precedent” a libertăților individuale observată în special în „țările în care libertatea era norma înainte de pandemie” a contribuit la evoluția constatată.

Autorii analizei notează că populațiile țărilor în cauză au acceptat în mare măsură ideea că restricții de anvergură erau necesare în scopuri sanitare.

Guvernarea elitistă a devenit norma

Cu toate acestea, ele nu au avut ocazia să se facă auzite cu adevărat cu privire la pașii următori, judecă EIU, care acuză guvernele că au „impus” în numele științei măsuri „extraordinare”, făcând în același timp „puțin efort” pentru a include publicul în procesul decizional.

„Pandemia a confirmat că mulți lideri și-au luat obiceiul de a exclude publicul de la discutarea problemelor zilei și arată că guvernarea elitistă, și nu participarea populară, a devenit norma”, a declarat editorul indexului, Joan Hoey.

Foto: Khodorkovsky Communications Center