UE zice că-și multiplică sancțiunile împotriva lui Putin dar lovește ca domnișoareleUE se confruntă cu pandemia Covid-19, cu dificultăți economice în creștere, cu dependența de gazul rusesc și are câteva țări membre care, fie simpatizează cu Kremlinul, fie sunt dominate de partide populiste alimentate de Rusia.
Rusia, Birmania, Venezuela , Hong Kong, Belarus: Uniunea Europeană va reprima încălcările drepturilor omului în aceste țări luni, după ce și-a multiplicat avertismentele la adresa acestora.
Dar sancțiunile vizate au un efect redus, deplâng partizanii unor acțiuni mai ferme din partea blocului comunitar. Dar în bătrâna Europă nu toți vâslesc în aceeași direcție.
Navalnîi își răcește gura degeaba cu eurodeputații
În timp ce se afla în convalescență în Germania (după ce a fost otrăvit cu o substanță neurotoxică din familia Noviciok, în Rusia), principalul opozant al lui Vladimir Putin, Alexei Navalnîi, și-a răcit gura degeaba la adresa deputaților europeni.
„Uniunea Europeană ar trebui să vizeze banii, oligarhii, nu numai vechii oligarhi, ci și pe cei noi, membri ai cercului apropiat de Putin”, a spus el.
„Câtă vreme iahturile unor oligarhi ca Alishor Usmanov stau la ancoră în Monaco sau Barcelona, nimeni în Rusia sau la Kremlin nu va lua în serios sancțiunile europene”, a adăugat Navalnîi.
Parlamentul European a adoptat o rezoluție în acest sens, dar nu este obligatorie pentru statele membre.
Iar Alexei Navalnîi a fost arestat la întoarcerea sa la Moscova, în ianuarie, și acumulează condamnări de atunci. UE denunță o politizare a justiției și cere eliberarea acestuia. Degeaba.
Prin urmare, europenii au decis să-și umfle iar mușchii și să ia măsuri. Ei își vor activa noul regim de sancțiuni pentru încălcarea drepturilor omului, luni.
Decizia va fi luată în cadrul unei reuniuni a miniștrilor de Externe ai UE, la Bruxelles, iar măsurile vor fi efective pentru summitul european din 25 și 26 martie.
Sancțiunile europene constau într-o interdicție de viză și o înghețare a activelor în UE pentru persoanele sau entitățile în cauză.
„Este greu să-i pedepsești pe oligarhi”
Apropiații lui Navalnîi le-au transmis europenilor liste cu personalități aflate în primul cerc din jurul lui Putin. Dar „este greu să-i pedepsești pe oligarhi. Nu putem acționa decât împotriva funcționarilor și asta doar dacă avem dovezi”, subliniază șeful diplomației luxemburgheze, Jean Asselborn.
Adoptarea sancțiunilor necesită unanimitatea celor 27 și consensul este dificil de găsit. UE este foarte divizată cu privire la atitudinea ce trebuie adoptată față de Moscova.
Menținerea podurilor cu Kremlinul
Teama de represalii și escaladarea tensiunilor necesită prudență, a declarat pentru AFP un ministru european. „Trebuie să evităm tăierea legăturilor”, a pledat el.
De asemenea, europenii vor „lua măsuri adecvate” împotriva autorilor loviturii de stat din Birmania după ce au solicitat fără succes armatei să renunțe la putere, a anunțat sâmbătă șeful diplomației UE, Josep Borrell.
Dar nici o indicație nu sugerează că este prevăzută înghețarea investițiilor europene.
De asemenea, vor fi discutate noi sancțiuni împotriva regimului lui Nicolas Maduro în Venezuela, au spus surse diplomatice. Aproximativ treizeci de nume ar trebui adăugate pe lista neagră a sancțiunilor în cazul acestei țări.
Pârghiile economice, subiect sensibil
Miniștrii trebuie, de asemenea, să facă bilanțul măsurilor adoptate împotriva represiunii efectuate de Beijing la Hong Kong, unde principiul „o țară, două sisteme” este pus în discuție de China. „Trebuie să vedem dacă trebuie să face mai mult”, a spus un diplomat european.
Închiderea și hărțuirea jurnaliștilor din Belarus ar putea fi, de asemenea, pedepsite. Dar trei seturi de sancțiuni au fost deja adoptate împotriva regimului de la Minsk, iar președintele Alexandr Lukașenko a fost inclus pe lista neagră fără niciun efect. Iar sprijinul arătat de Vladimir Putin îl liniștește și mai mult pe Lukașenko.
Criticii se ridică împotriva ineficienței sancțiunilor europene vizate. „Europa nu ar trebui să se teamă să își folosească pârghiile economice împotriva Rusiei”, susține Ian Bond, director pentru afaceri politice internaționale la Centre for European reform (CER).
„O abordare mai musculoasă față de Rusia ar putea oferi rezultate”, adaugă Nicu Popescu, specialist în relații cu Rusia la European Council for Foreign Relations (ECFR), scrie Le Point.
Dar „nu ar trebui să ne așteptăm la o abordare unitară”, deplânge italianul Gianni Rotta, expert în dezinformare pe lângă Comisia Europeană.
„UE se confruntă cu o pandemie și dificultăți economice în creștere, cu dependența de gazul rusesc și are câteva țări membre care fie simpatizează cu Kremlinul, fie sunt dominate de partide populiste alimentate de Rusia”, a spus el.
