La Copenhaga, guvernul social-democrat, care a fost ales în 2019 cu promisiunea unei politici migratorii ultra-restrictive, apără construcția de garduri la granițele Europei.
Cincisprezece kilometri de sârmă ghimpată. Acesta este darul generos al Danemarcei pentru Lituania: o contribuție, desigur, modestă raportată la scara celor 500 de kilometri de gard pe care statul baltic îl instalează la granița sa cu Belarus, pentru a împiedica migranții să intre pe teritoriul său.
„Zero solicitanți de azil”
Dar o contribuție simbolică din partea regatului scandinav, al cărui prim-ministru social-democrat, Mette Frederiksen, aflat în funcție din 2019, și-a stabilit obiectivul de a ajunge la „zero solicitanți de azil”.
La 28 septembrie, ministrul său pentru Imigrație, Mattias Tesfaye – el însuși fiul unui refugiat etiopian – a călătorit în Lituania pentru a se întâlni cu ministrul de Interne, Agne Bilotaite. A profitat de ocazie pentru a merge și a inspecta gardul.
Sârma ghimpată trimisă de Danemarca nu este una clasică, ci un model special, de tip acordeon, acoperit cu lame asemănătoare unui aparat de ras, care poat provoca răni fatale, scrie Le Monde.
„Nu putem primi tot Orientul Mijlociu”
În 2015, același tip de sârmă ghimpată le-a întins în grabă Ungaria lui Viktor Orban împotriva Serbiei: un zid anti-migranți criticat atunci puternic în Europa. Șase ani mai târziu, Mattias Tesfaye a declarat la TV2 că criticile împotriva Budapestei nu sunt „corecte” și că, în fața „imigrației necontrolate” , gardul era o soluție „de bun simț”.
În treacăt, ministrul danez a mulțumit Vilnius-ului pentru eforturile sale de a „proteja granițele Europei și NATO”.
ONG-ul Amnesty International a acuzat guvernul danez că face dovada „negării realității” în fața crizei migratorii actuale. „Nu putem primi toți oamenii din Orientul Mijlociu și Africa care vor să vină aici”, a răspuns Andreas Steenberg, unul dintre liderii Partidului Social-Liberal.