Balcani: un „mini-Schengen” între Albania, Macedonia de Nord și Serbia

Cele trei țări, care se luptă să se integreze în Uniunea Europeană, au convenit asupra proiectului „Open Balkan” care facilitează, până în 2023, trecerea bunurilor și a persoanelor prin frontierele acestora.

Ca o încălzire înainte de aderarea la Uniunea Europeană, Albania, Macedonia de Nord și Serbia au semnat trei acorduri care oficializează înființarea unei zone mini-Schengen. Denumită „Open Balkan”.

Un proiect împărțit în trei părți

Pe de o parte, trebuie să simplifice circulația mărfurilor și a persoanelor. De asemenea, instituie o cvasi-unificare a piețelor forței de muncă, cu facilitarea eliberării permiselor de muncă și recunoașterea reciprocă a diplomelor. În cele din urmă, cele trei țări au semnat un tratat de prevenire și coordonare în fața dezastrelor naturale.

Lansat în 2019, proiectul unui „mini-Schengen” a patinat. Au fost necesare opt reuniuni interguvernamentale pentru a se ajunge în cele din urmă la acest triplu acord. Cei trei lideri au anunțat joi că Open Balkan va fi în vigoare până în 2023. În acel moment, „nu vor mai fi așteptări la punctele de trecere a frontierei”, a promis Edi Rama, premierul Albaniei.

Această inițiativă permite acestor țări să preia controlul asupra unui proiect de integrare. Ele pot anunța date și se pot proiecta într-un calendar. Departe de ceea ce se întâmplă cu Uniunea Europeană, care este zgârcită să le anunțe perspective credibile de apropiere, cu sentimentul pentru țările din Balcani că sunt blocate într-o sală de așteptare ale cărei uși nu se deschid niciodată spre camera următoare, scrie Liberation.

Lunga așteptare europeană

Serbia, care și-a lansat procesul de aderare în 2014, este departe de a se alătura blocului. În ceea ce privesc Macedonia de Nord și Albania, soarta lor este cu atât mai crudă. Chiar dacă au îndeplinit lista nesfârșită a criteriilor preliminare cerute de UE, procesele lor de aderare – pe care instituțiile europene le-au corelat – încă nu au început. În cauză: veto-ul Bulgariei, care a invocate vechi disensiuni istorice și naționaliste cu Macedonia pentru a refuza ca această țară să mai facă un pas spre Bruxelles.

Zarva balcanică

Cei trei lideri invită celelalte țări din Balcanii de Vest să adere la zona lor de liber schimb. Dar, deocamdată, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru și Kosovo au refuzat. Kosovo trebuia să facă parte initial din ea.

Dar alternanța politică a decis altfel. Primul ministru de stânga suveranist, Albin Kurti, a respins acest proiect, justificând că a preferat să investească în Procesul de la Berlin, inițiat în 2014 de Angela Merkel pentru a oferi o alternativă la blocarea extinderii și pentru a consolida cooperarea regională, în special prin stabilirea unei piețe comune pentru cele șase țări din Balcanii de Vest.

„Întrucât Serbia nu recunoaște Kosovo, țara nu ar fi probabil considerată exact ca celelalte, dacă ar participa la acest mini-Schengen. De exemplu, ar exista un asterisc după numele său și ar exista rezerve cu privire la suveranitatea kosovară, ceea ce Albin Kurti nu poate accepta”, decriptează Aleksandar Pavlovic, cercetător la Universitatea din Belgrad. Trebuie spus că relațiile dintre premierul kosovar și președintele naționalist al Serbiei, Aleksandar Vucic, sunt notorii de rele.

Prietenia sârbo-albaneză

În schimb, președintele sârb a dezvoltat o prietenie tot mai mare cu Edi Rama, primul ministru albanez. Cei doi au reușit să-și depășească diviziunile etnice pentru a-și da seama că aveau multe în comun în exercitarea puterii, între presiunea asupra mass-media, șuntarea opoziției și cultul personalității.

Zoran Zaev, președintele guvernului nord-macedonean, vede, de asemenea, în acest proiect o oportunitate foarte bună de a facilita schimburile între popoare și, în special, a minorităților de ambele părți ale frontierei sale cu Albania.

Deoarece o diaspora albaneză foarte importantă se află în Macedonia de Nord, din care reprezintă aproximativ un sfert din populație, ceea ce uneori provoacă tensiuni interetnice.