Cum a devenit Danemarca post de ascultare al spionajului SUA în Europa

Statele Unite au spionat responsabili politici din Europa, inclusiv pe cancelarul german Angela Merkel, din 2012 până în 2014, cu ajutorul serviciilor de informații daneze. Aceste dezvăluiri, care riscă să provoace un mare scandal diplomatic cu Washingonul, subliniază rolul de lider al țării scandinave pentru serviciile americane de informații. O colaborare care s-a intensificat de-a lungul anilor.

Danemarca a servit ca infrastructură, și nu numai, pentru ca agenții NSA (Agenția Națională de Securitate a SUA) să-i spioneze pe proprii aliați: cancelarul Germaniei, Angela Merkel, politicieni germani, personalități și responsabili francezi, norvegieni și suedezi, în perioada 2012-2015, cel puțin.

Apucăturile „unchiului Sam”, demne de cele ale Kremlinului – pe care altfel îl critică neobosit – au fost dezvăluite în urma unei anchete a televiziunii publice daneze (DR), făcută publică duminică, 30 mai, la care au participat mai multe mass-media europene, inclusiv Le Monde.

Ambiția cyber-spionilor americani de a pune lumea întreagă la urechea lor, inclusiv proprii aliați, nu este o noutate. Dezvăluirile lui Edward Snowden, fost angajat al NSA,  din 2012 au făcut posibilă conștientizarea amplorii propgramului masiv de supraveghere cibernetică al agenției americane.

Ancheta televiziunii daneze se bazează și pe un raport intern al serviciilor de informații daneze comandat în 2013, după scandalul Snowden, pentru a afla în ce măsură Statele Unite și-au desfășurat urechile mari pe pământ danez.

Colaborarea serviciului de danez de informații militare (Forsvarets Efterretningstjeneste, FE), evidențiată în ancheta televiziunii publice, și alegerea americanilor de a face din această mică țară din nordul Europei un cartier pentru a-și asculta aliații pe Vechiul Continent poate surprinde.

Copenhaga, membru neoficial al clubului Five Eyes

În realitate, „nu este atât de surprinzător, iar aceste noi dezvăluiri adaugă doar detalii unui scandal izbucnit anul trecut în Danemarca”, a declarat Flemming Splidsboel Hansen, expert în probleme de securitate internațională la Institutul danez de relații internaționale, contactat de France 24.

FE a intrat în joc încă din primăvara anului 2020 pentru a permite NSA să pună sub ascultare personalități și grupuri industriale daneze.

„La acea vreme, autoritățile erau destul de criptice, susținând doar că regretă faptul că Forsvarets Efterretningstjeneste nu a intervenit pentru a împiedica„ o putere străină” să spioneze pe pământul danez”, subliniază acest expert care a lucrat el însuși pentru serviciul danez de de informații externe.

A fost nevoie de încăpățânarea presei locale pentru a afla că „puterea străină” erau ,de fapt, aliații americani. „Este probabil singura țară care își poate permite să facă asta acasă fără teama de a suferi consecințe”, spune Flemming Splidsboel Hansen.

Dacă NSA pare să poată folosi Danemarca în acest mod în totală impunitate pentru a-și desfășura urechile mari în toată Europa, aceasta se datorează unei îndelungate tradiții de colaborare între serviciile de informații din cele două țări. „Danemarca a devenit un fel de membru de facto și neoficial al clubului Five Eyes (gruparea serviciilor de informații din SUA, Marea Britanie, Canada, Australia, Noua Zeelandă, principalele cinci țări vorbitoare de limbă engleză)”, subliniază săptămânalul danez Weekendavisen.

Cabluri submarine, mină de aur în spionaj

Această apropiere între țara nord-europeană și superputerea americană datează de la începutul anilor 1990. La acea dată, Copenhaga își dă seama că stă pe o mină de aur în materie de spionaj: cablurile submarine prin care trec comunicațiile electronice între Statele Unite și Europa trec prin apele sale teritoriale. FE reușește în secret să se conecteze la ele și va profita de acest acces de pe urma serviciilor americane de informații. „NSA a profitat de șansă”, a spus Süddeutsche Zeitung, principalul cotidian de centru-stânga al Germaniei.

În paralel, Danemarca s-a angajat într-o politică de sprijin militar pentru Washington, care ar putea face ca Marea Britanie să pară un aliat de rangul al doilea al Statelor Unite. „Am luptat alături de americani în Libia, Siria sau chiar în Afganistan. Putem spune că suntem o țară care face război și acest lucru se întâmplă de aproape 30 de ani”, explică Flemming Splidsboel Hansen.

O colaborare militară care „implică în mod necesar și o accentuare a schimbului de informații”, adaugă specialistul de la Institutul danez de relații internaționale.

Când NSA a luat în considerare, la sfârșitul anilor 2000, să înființeze un centru de date în Europa de Nord pentru a prelucra o parte din informațiile pe care le colectează pe Vechiul Continent, Danemarca părea să fie candidatul firesc.

Forsvarets Efterretningstjeneste a construit apoi cu ajutor american un mare centru de prelucrare a datelor pe insula Amager, la est de Copenhaga, care a permis celor două servicii de informații să exploateze toate comunicațiile interceptate folosind instrumentele de supraveghere electronică ale cyberspionilor americani.

Ce primește Danemarca în schimb?

Washingtonul este cu atât mai atașat de aliatul său din Europa de Nord cu cât acesta se află într-o locație strategică – pe malul Mării Nordului și nu departe de Oceanul Arctic – o zonă de importanță crucială în următorii ani. „Cred că colaborarea va fi accentuată și mai mult din cauza mizelor (economice, militare, etc.) din jurul Arcticii”, estimează Flemming Splidsboel Hansen.

Această colaborare între spionii aliați nu este cu sens unic. „A permis Danemarcei să aibă informații americane de o calitate mai bună decât Germania, de exemplu”, asigură expertul danez. Este, de asemenea, o modalitate pentru Copenhaga „de a obține un credit politic la Washington pe care nu l-am fi avut altfel”, continuă el.

Dar este suficient? Dezvăluirile în cascadă timp de un an în jurul ajutorului oferit de spionii danezi colegilor lor din NSA au un cost pentru imaginea țării. „Desigur, acest lucru nu poate simplifica relațiile dintre Danemarca și celelalte state ale Uniunii Europene”, admite Flemming Splidsboel Hansen.

Merkel și Macron cer explicații

Deocamdată, acest expert consideră că, pentru autoritățile daneze, miza merită încă orice oprobriu european.

„Ceea ce contează în ochii liderilor este impactul asupra opiniei publice naționale și, pentru moment, consecințele sunt limitate”, a spus el. Dar dacă robinetul dezvăluirilor continuă să rămână deschis, Flemming prezice că presiunea va crește pentru ca autoritățile daneze să demonstreze că Washingtonul nu exploatează ieftin Danemarca ca o simplă antenă de releu pentru spionii săi cibernetici.

Luni, 31 mai, Angela Merkel și Emmanuel Macron au cerut Washingtonului și Copenhagăi explicații. „Nu este acceptabil între aliați, cu atât mai puțin între aliați și parteneri europeni”, a reacționat președintele francez, la finalul unui consiliu de miniștri franco-german. „Nu pot decât să mă asociez cu cuvintele lui Emmanuel Macron”, a declarat și Merkel.