Reunit de sâmbătă în congres, Partidul Alternativa pentru Germania (AfD) încearcă să disimuleze tensiunile și diviziunile interne concentrându-se pe atacurile împotriva măsurilor restrictive.
AfD, creat în 2013, trece printr-o gravă criză de identitate și de leadership, după ce, în 2017, și-a făcut o spectaculoasă intrare în Bundestag.
Partidul s-a străduit de la începutul pandemiei să se facă auzit și să profite de oboseala populației după mai bine de un an de restricții.
Mai rău, fostele sale fortărețe din fosta RDG au devenit principalele surse de infecție ale țării la sfârșitul anului 2020.
La Dresda, bastion al mișcării islamofobe Pegida și, mai recent, al opozanților restricțiilor împotriva Covid-19, AfD a decis să lase la o parte divergențele dintre conducerea partidului și aripa sa radicală, apropiată de neo-naziști.
Moțiuni care solicitau alegerea în acest weekend a liderilor de grup la alegerile legislative din 26 septembrie, care vor marca sfârșitul erei Merkel, au fost astfel retrase, ceea ce dorea și contestatul lider al partidului, Jörg Meuthen.
Această reuniune de partid este dedicată oficial prezentării programului electoral, mai mult sau mai puțin identic cu cel din 2017.
Liniile de forță sunt aceleași, de la părăsirea monedei euro la restabilirea serviciului militar obligatoriu, trecând printr-o imigrație redusă la primirea „creștinilor persecutați și a fermierilor albi din Africa de Sud” sau o apropiere cu Rusia, scrie AFP.
Dar, mai presus de toate, pe planul sanitar executivii AfD și-au concentrat noi lovituri.
„Orgie de interdicții”
Partidul, care încearcă să urce pe valul mișcării anti-mască, care este deosebit de activă în Germania, vrea să pună capăt „acestor orgii de interdicții, acestor închisori, aceastei nebunie a blocării”, a declarat Jörg Meuthen.
Înaintea unor noi măsuri restrictive cerute de cancelarul Angela Merkel și președinții landurilor, AfD a dezvăluit un nou slogan de partid: „Germania. Dar Normală”. Adică o țară debarasată de regulile anti-Covid-19.
Partidul stagnează în sondaje de luni de zile la aproximativ 10% din intențiile de vot, în scădere față de 12,6% în urmă cu patru ani. Poziția sa a fost întărită cu siguranță în landurile fostei RDG, dar AfD își pierde clar influența în vest.
Alternativa pentru Germania rămâne, de asemenea, amenințat de un plasament oficial sub supraveghere de către poliție, care îl acuză că a contribuit la reapariția în Germania a terorismului de extremă dreapta.