SUA au plasat până la 8.500 de soldați în stare de alertă, putând fi trimiși în Europa de Est. Asta înseamnă că ar putea fi gata în cinci zile să întărească Forța de reacție rapidă de 40.000 de oameni a NATO, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby.
UPDATE: Kremlinul a denunțat, marți, punerea în alertă a mii de soldați americani din cauza crizei ruso-occidentale privind Ucraina, considerând-o o nouă „exacerbare a tensiunilor” de către Washington. „Cu o mare îngrijorare constatăm aceste acțiuni americane”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Pentru Peskov, SUA provoacă astfel o nouă „exacerbare a tensiunilor”, ca, anterior, cu anunțul plecării familiilor diplomaților americani din Ucraina din cauza riscului iminent, potrivit Washingtonului, al unei invazii ruse a vecinul ei pro-occidental.
Ucraina trebuie să primească marți o nouă livrare din partea SUA care include „echipament și muniție pentru întărirea forțelor armate”, potrivit ambasadei americane, precizând că face parte din asistența în valoare de 200 de milioane de dolari acordată recent de Casa Albă.
Știrea inițială:
„Nu a fost luată nicio decizie cu privire la desfășurarea forțelor în afara Statelor Unite în acest moment”, a spus Kirby. Dar „este foarte clar”, a adăugat el, „că rușii nu au nici o intenție în prezent să înceapă o detensionare”.
„Depinde de NATO să o facă”
Aceste trupe, terestre și de sprijin, vor interveni în țările NATO din Europa de Est, dar nu și în Ucraina, a precizat oficialul american.
Militarii ar urma să fie dislocați în sprijinul forței de reacție rapidă a NATO, care are 40.000 de soldați, dar șeful Pentagonului, Lloyd Austin, ar putea folosi unele unități „pentru alte situații neprevăzute”.
Forța de reacție „nu a fost activată, depinde de NATO să o facă”, a subliniat John Kirby, refuzând să spună dacă forța Alianței ar putea fi activată preventiv sau numai după deplasările trupelor rusești în Ucraina, scrie AFP.
Președintele american Joe Biden încearcă să încline în favoarea sa raportul de putere stabilit de omologul său rus Vladimir Putin, prin masarea de trupe și echipamente la granița cu Ucraina.
Biden a avut luni o videoconferință cu mai mulți lideri europeni, pe care această creștere a presiunii din partea americanilor pare să-i ia prin surprindere.
Președintele francez Emmanuel Macron vrea să ofere „o cale de detensionare” omologului său rus Vladimir Putin în cadrul unei discuții „în următoarele zile”. Franța, aflată în prezent la comanda Forței de reacție rapidă a NATO, organizează miercuri la Paris o întâlnire a consilierilor de rang înalt din Germania, Rusia și Ucraina, pentru a încerca să revigoreze un format de dialog (formatul Normandia) care datează din 2015, aflat acum în impas.
Europa, dependentă de gazul și petrolul rusesc
Dar Statele Unite au asigurat luni, prin vocea purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, că nu au „nici o divergență” cu europenii în ceea ce privește sancțiunile ce vor fi impuse Rusiei în cazul invaziei Ucrainei, nici despre urgența amenințării.
În cazul unei invazii, occidentalii au asigurat că pregătesc sancțiuni de o severitate fără precedent.
Comisia Europeană vine și cu alte opțiuni. Reducerea achizițiilor de gaze și petrol, care reprezintă 43%, respectiv 26% din aprovizionările UE și care finanțează în mare măsură bugetul rusesc, sunt pe masă, a declarat o sursă europeană. Însă acest subiect dezbină Uniunea Europeană, iar o mare necunoscută rămâne poziția guvernului din Germania. În plus, gazoductul Nord Stream 2 este un alt punct de divergență.
De partea americană, Joe Biden plănuiește să interzică băncilor ruse să folosească dolarul, principala monedă a comerțului internațional, ceea ce ar da o lovitură finanțelor și economiei Rusiei.