Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a avertizat, marți, că lumea nu va reveni la viața de dinainte, după pandemia Covid-19 și consecințele războiului din Ucraina.
O astfel de combinație de evenimente, care ar fi fost greu de gestionat de guverne sau companii dacă s-ar fi întins pe parcursul unui deceniu, „s-a întâmplat în decurs de doar trei ani”, a declarat Beata Javorcik, economist șef la BERD.
Refugiații ucraineni, buni pentru piața muncii din UE
„Și cu perspectiva unor turbulențe suplimentare, este clar că nu va exista o revenire la perioada de dinaintea pandemiei” Covid-19, a continuat ea, citată într-un raport BERD publicat marți.
Organizația cu sediul la Londra, înființată în 1991 pentru a ajuta țările din fostul bloc sovietic să treacă la o economie de piață, și-a extins de atunci domeniul de aplicare pentru a include țări din Orientul Mijlociu, Asia Centrală și Africa de Nord.
Invazia făcută de Rusia în Ucraina a dus la „cea mai mare strămutare forțată de persoane din Europa din anii 1940 încoace”, notează BERD în raportul său „Business Unusual”. Cu toate acestea, afluxul de refugiați ucraineni are, de asemenea, „potențialul de a crește forța de muncă a UE cu aproximativ 0,5% până la sfârșitul anului 2022”, adaugă organizația. „Acest lucru ar putea atenua o parte din deficitul de forță de muncă din economiile europene care îmbătrânesc rapid”.
Raportul arată că aproape trei din zece refugiați ucraineni din Europa sunt deja angajați în țara gazdă. În general, „numărul persoanelor strămutate împotriva voinței lor – fie în interiorul sau dincolo de frontierele internaționale – a crescut dramatic în ultima vreme. Numărul total la nivel mondial este așteptat să depășească 100 de milioane până la sfârșitul anului 2022”, se arată în raport
Aproape două treimi din totalul refugiaților provin din Siria, Ucraina, Cisiordania și Gaza, Venezuela sau Afganistan, iar aproape jumătate dintre aceștia sunt copii, scrie Le Figaro.
În special, raportul notează că populațiile în cauză „au devenit mult mai tolerante față de refugiații din țările lor” de când un război a explodat la ușa UE, o proximitate care facilitează empatia față de cei strămutați.
Pe de altă parte, economiile acestor țări se confruntă în continuare cu dificultăți semnificative, potrivit raportului, care subliniază, de exemplu, că întreprinderile sunt afectate de niveluri record de îndatorare.
Prețurile ridicate la energie, până în 2024
Multe „companii zombie” – îndatorate și cu probleme – evită intrarea în incapacitate de plată datorită accesului la finanțare ieftină. Acest fenomen penalizează companiile mai sănătoase din aceste țări, consideră BERD. Beata Javorcik se așteaptă ca inflația să crească și mai mult în regiunile de activitate ale BERD, în mare parte concentrate în Europa de Est, în timp ce „se așteaptă ca prețurile ridicate la energie să persiste până în 2024”.
În septembrie, BERD și-a redus prognoza de creștere pentru țările sale la 3%, iar perspectivele sunt din ce în ce mai slabe. „Aveam (în septembrie) un scenariu pesimist cu accesul la gazul rusesc complet tăiat pentru Europa și cred că ne apropiem de acest lucru”, a spus economistul. „În acest moment, nu vedem niciun semn de redresare”, insistă Javorcik, în condițiile în care următoarea rundă de previziuni oficiale de creștere economică a băncii va fi prezentată în februarie.
De asemenea, raportul notează că intensificarea fenomenelor meteorologice extreme sporește riscurile pentru lanțurile de aprovizionare globale, „cu implicații grave pentru producția, fabricarea și distribuția de bunuri în întreaga lume”. „Considerațiile de mediu trebuie să devină o parte centrală a gestionării riscurilor corporative”, a declarat BERD.
Organizația consideră, de asemenea, că factorii de decizie politică ar putea lua în considerare introducerea unor teste de stres pentru lanțurile de aprovizionare din sectoarele critice, similare celor efectuate pentru bănci după criza financiară mondială din 2008.