Anii de confruntări care opun instituțiile UE și numeroase țări membre Poloniei și Ungariei s-au transformat într-o durere de cap pentru statul de drept.
Premierul maghiar Viktor Orban este condamnat pentru o legislație anti-LGBT în timp ce autoritățile poloneze au declarat că nu acceptă supremația dreptului UE.
Dar eforturile depuse de Bruxelles – de la acțiuni legale la amenințări cu întreruperea finanțării – nu au reușit să determine o schimbare de curs la Varșovia sau Budapesta. În schimb, decalajul dintre cele două țări membre rebele și nucleul politic al UE asupra valorilor blocului pare să crească și mai mult. Toate acestea determină o întrebare fundamentală: Cum se va termina această criză ?
Iată cinci scenarii posibile, scrie Politico:
Polonia și Ungaria bat în retragere
Dacă Bruxellesul intensifică presiunea sau impune sancțiuni financiare semnificative, ar putea forța Varșovia și Budapesta să renunțe la unele dintre politicile lor controversate.
Comisia Europeană a întârziat deja aprobarea planurilor economice post-pandemice ale Poloniei și Ungariei, într-un semnal că vor trebui să aducă câteva concesii la masă pentru a avea acces la miliarde de euro din fondurile de recuperare ale UE.
Pe de altă parte, dacă Polonia refuză să se conformeze hotărârilor Curții de Justiție a UE, s-ar putea confrunta cu amenzi semnificative. Analistul Jakub Jaraczewski este de părere că partea mai moderată a coaliției de guvernământ – care îl include pe premierul Mateusz Morawiecki – s-ar putea să nu fie dispusă să piardă banii și să facă față ciocnirii finale cu Comisia și facă o concesie în privința măsurilor disciplinare împotriva judecătorilor, principalul punct al disputei cu Bruxelles.
Cu toate acestea, ambele guverne au făcut din bătăliile cu Bruxellesul o parte esențială a identității lor politice și nu este clar cât de mult (dacă ar fi) ar fi dispuși să schimbe cursul și să riște să-și piardă susținerea.
Noi șefi la Budapesta și Varșovia
Dacă partidele de guvernământ din Polonia și Ungaria vor pierde puterea în alegerile din următorii ani, acest lucru ar calma aproape sigur tensiunea cu Bruxelles și alte guverne ale UE.
Ungurii sunt pregătiți să meargă la urne în primăvara anului 2022, în timp ce Polonia se așteaptă să își organizeze propriile alegeri parlamentare în 2023.
Partidul Fidesz aflat la guvernare în Ungaria și partidul Lege și Justiție (PiS) din Polonia se confruntă cu forțe de opoziție care sunt în general pro-UE și s-au angajat să revină la respectarea normelor democratice dacă sunt alese.
În Ungaria, o coaliție diversă formată din șase partide s-a aliat pentru a încerca să-l învingă pe Orban. În Polonia, opoziția tocmai a obținut un leadership puternic, odată cu întoarcerea fostului președinte al Consiliului European și a fostului prim-ministru Donald Tusk.
Război de tranșee
UE ar putea rămâne blocată în lupte de uzură repetate cu Budapesta și Varșovia, lansând proceduri de infringement și organizând audieri periodice despre situația din cele două țări, fără un deznodământ concret.
Mulți apărători ai democrației i-au pus speranțele într-un nou mecanism care permite UE să reducă finanțarea țărilor membre pentru încălcările statului de drept care afectează interesele financiare ale blocului.
Dar rămâne neclar cum ar fi implementat instrumentul și dacă ar putea exercita suficientă presiune asupra guvernelor din Ungaria și Polonia pentru a face schimbări fundamentale în comportamentul lor.
Polexit și Hexit
În teorie, Polonia și Ungaria ar putea părăsi UE sau cel puțin ar putea fi împinse politic spre ieșire de către alte țări membre – chiar dacă șansele oricăruia dintre aceste rezultate par în acest moment pare îndepărtate.
Sondajele au arătat în repetate rânduri că cetățenii Ungariei și Poloniei susțin aderarea la UE. Doar 39% dintre polonezi și 28% dintre unguri consideră că țările lor ar putea face față mai bine viitorului în afara UE. Morawiecki a spus în repetate rânduri că nu are intenția de a pleca.
Analiștii estimează că o retragere din blocul comunitar ar fi o „sinucidere politică”. Unii dintre adversarii lui Orban cred că nu vrea să părăsească UE – dar ar putea slăbi și fractura blocul mai profund, rămânând în interiorul său.
Analiștii spun că, în timp ce populația maghiară este pro-UE și Orban înțelege beneficiile aderării, retorica tot mai eurosceptică ar putea avea consecințe imprevizibile.
Fidezs și prietenii: o UE mai populistă
Ultimul scenariu este că Fidesz (Ungaria) și partidul Lege și Justiție (PiS, Polonia) ar putea rămâne la putere – în timp ce partidele prietene de extremă dreaptă câștigă puterea în țările mari ale UE, cum ar fi Italia și Franța, îndepărtând blocul de preocupările legate de democrație și statul de drept.
Orban și liderul PiS, Jarosław Kaczyński, au investit amândoi în construirea unor relații bune cu partidele populiste din întregul bloc și au susținut că UE ar trebui să fie în primul rând un proiect economic – cu mai puțină integrare politică.
„Hiperactivitatea moralizatoare pe care am văzut-o în ultimii ani în instituțiile UE a dus la o tendință periculoasă de a impune un monopol ideologic”, au declarat, luna trecută, 16 partide populiste europene de dreapta.
„Expresia «o Uniune din ce în ce mai strânsă» trebuie să fie ștearsă din tratatele UE cu prima ocazie disponibilă”, a declarat Viktor Orban, în iunie.