Cererile de azil s-au triplat în Austria anul trecut, făcând din acest stat membru al UE țara cu cea mai mare creștere a numărului de cereri din întreagul bloc comunitar, potrivit unui raport al Comisiei Europene.
În Uniunea Europeană, 923.991 de persoane au solicitat azil în 2022, aproape dublu față de media anului precedent. Cei mai mulți solicitanți au venit din Siria, Afganistan, Turcia, Venezuela și Columbia.
100.000 de cereri în 2022
Germania, Franța, Spania și Austria sunt principalele destinații pentru solicitanții de azil, în timp ce Ungaria, cu doar 46 de cereri, este statul membru cu cele mai puține solicitări.
Austria a înregistrat cea mai mare creștere a numărului de cereri de azil din UE în 2022 – anul trecut au fost depuse peste 100.000 de cereri. Comparativ cu anul precedent, aceasta este cea mai mare creștere în cifre absolute din UE, după cum a relatat publicația germană Welt am Sonntag.
Austria, care a avertizat în repetate rânduri cu privire la o creștere a imigrației ilegale, s-a opus prin veto aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen, spunând că aceste două țări nu vor fi capabile să efectueze suficiente controale la frontiere pentru a opri imigrația legală. Motive denunțate la București și la Sofia ca fără legătură cu realitatea.
Mein heutiger Besuch in Bulgarien steht im Zeichen des gemeinsamen Kampfes gegen illegale Migration. Österreich steht Bulgarien hier zur Seite. Wir müssen in ganz Europa stärker auf die Asylbremse steigen. Der Außengrenzschutz muss höchste Priorität für die EU-Kommission werden. pic.twitter.com/bylxoaOedU
— Karl Nehammer (@karlnehammer) January 23, 2023
Luni, cancelarul austriac Karl Nehammer a vizitat granița dintre Bulgaria și Turcia pentru a evalua situația. Înaintea călătoriei sale, Nehammer a solicitat Comisiei Europene să acționeze și să consolideze frontiera europeană.
El a subliniat „sprijinul său deplin pentru Bulgaria și România” și a cerut „acțiuni concrete din partea Comisiei Europene pentru a consolida gestionarea frontierelor externe”, informează Euractiv.
„Bulgaria trebuie să fie capabilă să pună în aplicare un sistem de supraveghere a frontierelor la fel de robust ca cel din Grecia. Fondurile necesare din bugetul UE trebuie să fie puse la dispoziție în acest scop”, a declarat Nehammer într-un comunicat de sâmbătă.
Pe lângă solicitanții de azil, aproximativ cinci milioane de ucraineni au solicitat „protecție temporară”, care le permite să obțină un permis de ședere imediată și dreptul de a lucra în UE.