Poate Europa să țină luminile aprinse la iarnă? Mulți caută un alt răspuns la această întrebare decât primul care le vine în urmă fiindcă acela dă fiori reci în plină vară. Războiul energetic devine total, iar România riscă să ajungă victima jocurilor de culise dacă nu își urmărește propriul interes.
Deocamdată, cărțile sunt făcute pentru marile puteri. Astfel, după ce au interzis (sau au promis să interzică) importurile de petrol rusesc, liderii G7 spun că vor căuta modalități de plafonare a prețului și la gazul rusesc.
Dar, care gaz, de vreme ce Vladimir Putin tocmai a închis și conducta Nord Stream 1, iar Gazpromul a anunțat oficial că nu știe când și dacă va redeschide robinetele?!
Politicienii declanșează criza, oamenii suferă
Politicienii declanșează criza, oamenii plătesc prețul durerii.
Marea Britanie a sugerat că își va reforma piața energiei electrice pentru a reduce influența gazelor naturale asupra prețurilor. În Franța, companiile de distribuție au cerut clienților casnici să reducă imediat consumul de energie.
Oficial, de la nivelul Bruxellesului ni se transmite că trebuie să privăm Rusia de banii din vânzarea gazelor și a țițeiului. Dar de ce trebuie să suferim toți pentru calculele și jocurile politice din spatele cortinei, iată o temă de discuție de care europarlamentarii se feresc.
În plus, să nu uităm că Europa a fost lovită de primul val al scumpirilor încă din septembrie 2021, pe când Federația Rusă nu invadase Ucraina, iar piața era tot sub controlul corporațiilor din energie.
Cumva, creșterea prețurilor este efectul manevrelor de culise întreprinse de acești „băieți deștepți” din sector. Nici bine nu și-a majorat America exporturile de gaze naturale lichefiate (GNL) către Europa, ajungând în luna mai la o cotă de piață de 15%, că un „incident” a aruncat în aer revenirea la normalitate. Pe 8 iunie, un incendiu a închis Freeport, instalația de lichefiere a gazului din statul Texas. Întreruperea este de așteptat să dureze 90 de zile și privează Europa de o bună parte din GNL-ul promis de americani.
Colac peste pupăză, o săptămână mai târziu, Gazprom a anunțat că aprovizionarea Europei prin conducta Nord Stream 1 va scădea la doar 40% din capacitate.
Depozitele de gaze, pe jumătate
Gazul de care Europa are atât de mare nevoie începe să devină o raritate. Rusia a oprit robinetele către Bulgaria, Finlanda și Polonia, a redus Nord Stream 1 și a închis conducta Yamal, America nu mai trimite GNL (care oricum nu putea asigura buna funcționare a industriei), iar prin gazoductele din Algeria, Azerbaidjan și Norvegia curge puțin și insuficient.
Între timp, repornirea zăcământului olandez de gaze de șist din Groningen, care cu ani în urmă furniza gaze la fel de multe ca Nord Stream 1, este puțin probabilă din pricina riscurilor (fracturarea hidraulică a provocat numeroase cutremure în regiune).
Toate aceste date indică faptul că instalațiile de stocare a gazelor din UE vor fi pline cu două treimi până la sfârșitul lunii octombrie, sub obiectivul blocului comunitar, de patru cincimi din capacitate. Mai mult de atât, dacă gazoductul Nord Stream 1 va fi închis definitiv de către ruși, atunci Europa riscă să intre în iarnă cu un stoc de nici 60%!
Centralele pe cărbuni, din nou la modă
Fiindcă există un risc uriaș ca iarna să prindă tot continentul în frig și beznă, țările UE se străduiesc să găsească alternative la gazul rusesc.
Germania, de pildă, tocmai ce și-a schimbat strategia și a anulat planurile de a închide în 2022 un sfert din centralele sale pe cărbune. Austria, Marea Britanie, Franța și Olanda au anunțat că pregătesc și ele aceeași măsură, ba în unele cazuri se discută chiar de redeschiderea centralelor pe cărbune. În plus, unele dintre cele șapte centrale nucleare europene propuse spre a fi închise anul acesta vor fi menținute în funcțiune „un pic mai mult”, s-a transmis de la Bruxelles, dar fără alte explicații.