Potrivit Ministerului Muncii, 800.000 de români muncesc cu forme legale în Germania, iar 200.000 muncesc sezonier.
Românii din Germania care nu sunt plătiți la timp de firmele la care lucrează sau care sunt concediați pe nedrept pot apela la instituțiile statului pentru a-și face dreptate, însă companiile respective scapă în fața legii. Aceasta, datorită unor lacune importante din legea muncii din Germania, care nu prevede și sancțiuni în cazul în care o firmă își bate joc de angajații săi.
„Avem o lege. Dar legea nu prevede penalități”
Erich Mocanu, fondatorul Asociației AEBS, care luptă pentru drepturile românilor din Germania și Austria, a explicat pentru StiriDiaspora, despre acest subiect.
„De-a lungul timpului, am discutat cu mai mulți avocați și judecători cu care sunt în contact. Problema care este? Avem o lege. Dar legea nu prevede penalități. În lege scrie că fiecare angajator este obligat să ofere muncitorului un contract de muncă. Dar tot în această lege nu există o penalizare dacă angajatorul nu-i oferă un contract de muncă muncitorului. Deci avem o lege pe care când vreau o aplic, când vreau nu o aplic, pentru că nu mi se poate întâmpla nimic.
Și la salariu avem o problemă. Dacă nu-i plătești salariul muncitorului, în momentul ăla îi provoc o pagubă. Mă gândesc că un muncitor a plănuit ziua de naștere pentru copil și a programat ceva pentru familia lui. Ce-i spune? Că nu a primit banii? Pe cazul acesta, poți da în judecată angajatorul, dar nu există o pedeapsă pentru că și-a bătut joc de angajat”, a explicat Erich Mocanu.
„Pedeapsă pentru neplata salariului la timp nu există”
Românii care se consideră victimele unui abuz pot merge la judecătorie în căutarea dreptății. „Poți obliga angajatorul să plătească suma exactă pe care muncitorul trebuie s-o primească. Pentru că nu i-ai plătit banii la timp, trebuie plătite ceva penalități. Eu aș face legea în așa fel încât să-i dai salariul dublu, dacă nu i-ai plătit la timp.
Să dai în judecată în dreptul muncii este foarte simplu și nu te costă nimic în primă fază. Te poți duce personal la judecătorie și poți depune o cerere în care să reclami că nu ți-ai primit salariul. În 3-4 săptămâni ai termen de judecată, în fața judecătorului, îți câștigi procesul. Problema este alta. Atât timp cât nu există o pedeapsă pentru angajator, firma poate să facă șmecheria asta cât vrea.
În Germania și Austria legea muncii e foarte bună, însă lipsesc articole de lege care să prevadă penalitățile. Penalizare pentru neplata salariului la timp sau pentru concedierea fără drept nu există. Asta e problema în legislația muncii din Germania. Nu există pedeapsă să-l pedepsești pe angajator că nu și-a respectat contractul”, a mai spus Erich Mocanu.
Salariul minim creşte la 12 euro pe oră
Salariul minim legal în Germania va creşte la 12 euro pe oră, începânc cu luna octombrie a acestui an. Creşterea a fost aprobată cu voturile coaliţiei de centru-stânga – social-democraţi (SPD), Verzi şi liberal-democraţi – precum şi ale formaţiunii de stânga Die Linke. Opoziţia conservatoare şi formaţiunea de extremă dreapta Alternativa pentru Germania s-a abţinut.
În acelaşi timp, remuneraţia maximă pentru aşa-numitele „joburi cu timp redus” va creşte de la 450 de euro, la 520 de euro în octombrie. Ministrul muncii Hubertus Heil a spus că femeile şi lucrătorii din fosta Germanie de Est vor fi principalii beneficiari ai creşterii salariului minim.
Un milion de români muncesc oficial în Germania
Cancelarul german Olaf Scholz (SPD) a făcut din creşterea salariului minim una dintre promisiunile-cheie ale campaniei sale electorale de anul trecut. Mai mulţi vorbitori au afirmat în cadrul dezbaterii că inflaţia ridicată este unul dintre motivele pentru care creşterea este vitală.
Partidele de opoziţie au argumentat că salariul minim nu va proteja oamenii de noi creşteri ale preţurilor şi că există alte moduri de a creşte puterea de cumpărare menţinând economia Germaniei competitivă.
Potrivit Ministerului Muncii, 800.000 de români muncesc cu forme legale în Germania, iar 200.000 muncesc sezonier. Germania a devenit atractivă după ce economiile din Spania și Italia, unde trăiau mari comunități de români, nu și-au revenit după pandemia Covid-19. În multe oraşe, românii au devenit cei mai numeroși, după turci și polonezi.