Criza energetică usucă „pactul verde” în UE. Germania prelungește viața centralelor nucleare și dă vina pe Franța

Germania va prelungi „probabil” durata de funcționare a două dintre cele trei centrale nucleare rămase, până în aprilie, a declarat ministrul Economiei, Robert Habeck, care a dat vina pe problemele de aprovizionare cu energie din Franța pentru această decizie.

El a anunțat, de asemenea, mai mulți bani pentru furnizorii germani de energie aflați în dificultate – lucru care ar putea necesita ca ministrul de Finanțe Christian Lindner să suspende pentru încă un an frâna de îndatorare a țării. Linder (Partidul Liber Democrat), a făcut presiuni pentru a prelungi durata de viață a reactoarelor nucleare rămase în Germania.

„Verzii” s-au uscat în fața crizei energetice

Urgența energetică a Germaniei îl forțează pe Habeck să dea înapoi asupra unui principiu cheie al partidului său, Verzii. Planul inițial era de a închide cele trei reactoare rămase în Germania până la sfârșitul anului, dar la începutul acestei luni, el a deschis calea pentru ca două dintre ele – Isar 2 și Neckarwestheim – să fie activate în caz de urgență.

Dar, având în vedere că 31 din cele 56 de reactoare nucleare ale Franței sunt deconectate, Germania nu se poate aștepta să cumpere în această iarnă energia pe care o primește de obicei de la Franța. Habeck a declarat: „Dacă această evoluție nu este inversată, vom lăsa Isar 2 și Neckarwestheim conectate la rețea în primul trimestru al anului 2023”. O decizie finală va fi luată până cel târziu în decembrie.

Habeck a declarat că un test de stres recent al companiei EDF din Franța a indicat că țara va genera doar 45 de gigawați de energie în această iarnă, în loc de 50 GW, cât se aștepta, iar în februarie ar putea scădea până la 40 GW, calificând previziunile franceze anterioare drept „prea optimiste”, scrie Politico.

Decizia de închidere a reactoarelor este din ce în ce mai controversată într-un moment în care prețurile la energie electrică cresc vertiginos datorită invaziei Rusiei în Ucraina. Opoziția politică, precum și FDP-ul lui Lindner, doresc ca energia nucleară să fie în funcțiune cel puțin până în 2024.

Bani de la stat pentru utilități

De asemenea, Habeck a declarat că Berlinul va salva furnizorii de energie aflați în dificultate, presați de oprirea livrărilor de gaz către Germania de către Rusia. El a sugerat că salvarea va fi acum finanțată de stat, în loc de o suprataxare a prețului la gaze pentru consumatori, așa cum era planificat anterior.

„Am luat notă de faptul că există acum opțiuni de finanțare aparent alternative care nu existau acum trei luni sau nu fuseseră găsite încă”, a spus el. „Dacă banii sunt acum disponibili atunci ar trebui să se urmeze și această cale”.

Pentru ca acest lucru să se întâmple, Lindner ar trebui să elibereze fonduri de stat și, cel mai probabil, să renunțe la obiectivul său declarat de mult timp de a reintroduce frâna de datorie a Germaniei până anul viitor. Frâna limitează capacitatea guvernului de a emite noi datorii, dar a fost suspendată în ultimii trei ani din cauza crizei Covid-19 și a războiului din Ucraina.

Lindner a declarat că ar fi dispus să sară peste revenirea frânei de îndatorare pentru încă un an doar dacă va exista o „provocare catastrofală bruscă” în această iarnă. Cu toate acestea, un purtător de cuvânt al lui Lindner a declarat marți seară că „nu există niciun acord privind ridicarea frânei de îndatorare pentru proiectul de buget pentru 2023”, adăugând că ideea „nu este în discuție”.

Acest lucru lasă deschisă întrebarea cum ar putea fi finanțat ajutorul de stat. Teoretic, guvernul german ar putea înființa un fond special care să nu se încadreze în normele privind datoria, lucru pe care l-a făcut la începutul acestui an cu un program de modernizare militară de 100 de miliarde de euro.