Prințul Charles a declarat vineri, la Kigali, în deschiderea reuniunii liderilor din Commonwealth, că statele membre sunt libere să renunțe la monarhie și și-a exprimat „tristețea” pentru trecutul sclavagist al Marii Britanii.
Acest summit (CHOGM) are loc în Rwanda, țară care s-a alăturat Commonwealth-ului în 2009, într-un moment în care asociația de 54 de membri trece printr-o profundă interogație, într-o perioadă de tranziție pentru monarhia britanică și de punere sub semnul întrebării a trecutului colonial.
„Este exclusiv decizia fiecărui stat membru”
În 14 dintre statele membre, regina Elisabeta a II-a este șef de stat, iar unele dintre ele nu și-au ascuns dorința de a se distanța de monarhie, călcând pe urmele Barbados, care s-a declarat oficial republică în noiembrie 2021.
„Commonwealth-ul include țări care au avut legături constituționale cu familia mea, unele care continuă să le aibă și din ce în ce mai multe care nu le au”, a declarat prințul Charles, care o reprezintă pe mama sa, regina Elisabeta a II-a, șefa Commonwealth-ului.
„Vreau să precizez, așa cum am mai spus, că regimul constituțional al fiecărui membru, ca republică sau monarhie, este exclusiv decizia fiecărui stat membru”, a insistat el, vorbind în fața a zeci de lideri, printre care premierul britanic Boris Johnson și premierul canadian Justin Trudeau.
Moștenitorul coroanei britanice a recunoscut, de asemenea, că rădăcinile Commonwealth-ului „sunt adânci în cea mai dureroasă perioadă a istoriei noastre”. „Nu pot descrie profunzimea tristeții mele personale față de suferința atâtor oameni, în timp ce continui să înțeleg mai bine efectele de durată ale sclaviei”, a spus el, scrie Le Journal de Montreal.
„Există multe prejudecăți”
CHOGM are loc în mijlocul unei controverse legate de un acord de deportare a migranților ilegali din Marea Britanie în Rwanda, care a stârnit indignarea multor ONG-uri pentru drepturile omului, a ONU și a Bisericii Anglicane.
Potrivit presei britanice, prințul Charles și-a exprimat, de asemenea, în privat, dezacordul față de acest proiect, pe care l-a numit „îngrozitor”. Guvernul britanic a promis că va continua programul de expulzare, care a fost blocat în ultimul moment, la 14 iunie, de o hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO).
Prințul Charles s-a întâlnit vineri dimineață cu Boris Johnson. Însă premierul britanic a declarat că nu va detalia conținutul întâlnirii.„Există multe prejudecăți despre Rwanda care trebuie înlăturate”, a declarat el vineri presei britanice.
Boris Johnson a lăudat „pașii uriași” făcuți de Rwanda, o mică țară din Africa de Est care a cunoscut o dezvoltare economică spectaculoasă de la sfârșitul genocidului din 1994. Cu toate acestea, este criticată în mod regulat pentru politicile sale în domeniul drepturilor omului. Înaintea CHOGM, 23 de ONG-uri și-au reiterat „îngrijorările grave” cu privire la această problemă într-o scrisoare deschisă.
Între timp, Republica Democrată Congo, țara vecină, a cerut Regatului Unit să condamne Rwanda pentru „agresiunea” din estul RDC și pentru susținerea grupului armat M23.
Două noi tări membre
În cadrul CHOGM, care se va încheia sâmbătă, vor fi incluși doi noi membri, Togo și Gabon. „Noi națiuni caută să se alăture, ceea ce arată tot ce trebuie să știți despre sănătatea și vitalitatea Commonwealth-ului nostru”, a declarat Boris Johnson. De asemenea, se așteaptă ca la summit să aibă loc o competiție acerbă pentru conducerea organizației.
Kamina Johnson Smith, din Jamaica, o provoacă pe Patricia Scotland, din Marea Britanie, pentru postul de secretar general, în ciuda unei convenții a organizației care prevede ca titularul să candideze fără opoziție pentru un al doilea mandat.
Johnson Smith, ministrul de Externe al Jamaicăi, are sprijinul Regatului Unit, care și-a exprimat public nemulțumirea față de gestionarea Patriciei Scotland, care deține și cetățenia dominicană.