Președintele rus Vladimir Putin și omologul său kazah Kasîm-Jomart Tokaev au avut o conversație telefonică „lungă” pentru a discuta situația de criză din Kazahstan, a anunțat sâmbătă, 8 ianuarie, Kremlinul într-un comunicat.
„Președinții au făcut schimb de opinii cu privire la măsurile luate pentru restabilirea ordinii în Kazahstan”, se arată în declarație, adăugând că cei doi lideri au convenit să rămână în contact „permanent”.
Președintele Kazahstanului care a autorizat vineri forțele de securitate să „tragă fără somație” pentru a înăbuși orice revoltă a exclus orice negocieri cu manifestanții.
Într-un discurs televizat, Tokaev „a mulțumit în mod special” aliatului său, președintelui Vladimir Putin, pentru ajutorul acordat, după sosirea unui contingent de trupe ruse și din alte țări aliate Moscovei pentru a sprijini puterea din Kazahstan.
Ajutorul rus, „o reacție legitimă”
Tot sâmbătă, Moscova a denunţat comentariile „grosiere” ale secretarului american de Stat Antony Blinken, care a avertizat vineri că va fi „foarte greu” pentru Kazahstan să obţină retragerea trupelor ruse odată ce va fi dat undă verde pentru o intervenţie pe teritoriul său.
„Secretarul de stat al SUA a încercat să-și bată joc de tragedia care se desfășoară în Kazahstan”, a declarat Ministerul rus de Externe. „A fost o încercare grosieră și nu este prima”, a adăugat ministerul. Potrivit unui comunicat de presă, Antony Blinken „a ridiculizat o reacție cu totul legitimă” în cadrul acordurilor de securitate dintre Kazahstan și Rusia, scrie Europe1.
Kazahstanul, cea mai mare țară din Asia Centrală, cu resurse naturale imense, este zguduită de proteste violente care au izbucnit duminică în provincii, după o creștere a prețului gazului petrolier lichefiat, înainte de a se extinde în marile orașe, inclusiv în Almatî, capitala economică, unde demonstrațiile au degenerat în revolte împotriva regimul în vigoare, care a răspuns cu focuri de armă.
„Bandiți” și elemente străine
După două zile de violențe, Almatî arăta vineri ca un oraș fantomă, majoritatea băncilor, supermarketurilor și restaurantelor rămânând închise, în timp ce vehiculele blindate ale poliției patrulau pe străzi, încă pline de cadavre carbonizate.
„Am ordonat poliției și armatei să tragă pentru a ucide fără avertisment”, a declarat vineri Tokaev, calificând drept „absurde” apelurile, în special din partea Occidentului, de a negocia cu protestatarii.
El a susținut că Almatî a fost atacat de „20.000 de bandiți”, acuzând în special „anumite persoane din străinătate” că se află în spatele acestei crize, fără a detalia.
China laudă represiunea „cu simțul datoriei”
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele francez, Emmanuel Macron, au cerut vineri „încetarea violenței” și „reținere”.
Dar președintele chinez Xi Jinping a lăudat „măsurile puternice” luate de președintele kazah, aducând un omagiu „simțului datoriei” acestuia.
Chemați în ajutor de Tokaev, soldații ruși, dislocați în cadrul unui contingent al Organizației Tratatului de Securitate Colectivă , au început deja „să îndeplinească sarcinile care le-au fost atribuite” în Kazahstan, a declarat vineri Moscova.
Germania a oprit exporturile de arme către Kazahstan în timp ce SUA a aprobat plecarea voluntară a angajaţilor neesenţiali ai guvernului american de la Consulatul General din Almatî şi a membrilor de familie ai tuturor angajaţilor.
Totodată, Karim Masimov, fostul şef al comitetului de securitate naţională, și alţi câţiva oficiali au fost arestați, sub suspiciunea de „trădare”.
Vladimir Putin și Kasîm-Jomart Tokaev au avut mai multe conversații telefonice în ultimele zile, potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Peste 3.800 de arestări
Ordinea a fost „restabilită în mare măsură în toate regiunile”, a asigurat liderul kazah, deși „operațiunea antiteroristă continuă”.
În semn că situația nu a revenit la normal, aeroportul din Almatî a indicat că va rămâne închis cel puțin până duminică.
Autoritățile au susținut că 26 de „criminali înarmați” au fost uciși și peste o mie de protestatari au fost răniți, poliția raportând, de asemenea, 18 uciși și 748 răniți în rândurile forțelor de ordine. Peste 3.800 de persoane au fost arestate.
Autoritățile au încercat inițial să calmeze demonstrațiile, fără succes, prin admiterea unei scăderi a prețului gazelor, prin demiterea guvernului și prin instituirea stării de urgență.
Dincolo de creșterea prețurilor, furia manifestanților este îndreptată în special împotriva fostului președinte autoritar Nursultan Nazarbaiev, rămas în umbra puterii și pe care îl acuză de corupție.
Nazarbaiev, în vârstă de 81 de ani, a condus țara din 1989 până în 2019 și păstrează o mare influență. Este considerat mentorul actualului președinte.