Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat miercuri că Alianța și-a sporit prezența în nordul Kosovo, înainte de discuțiile dintre Belgrad și Pristina programate pentru joi, 18 august.
Mediatorii UE speră să detensioneze tensiunile din Balcanii de Vest în urma tulburărilor din nordul Kosovo.
Liderii Serbiei și Kosovo au continuat miercuri, la Bruxelles, un dialog al surzilor după violențele de la sfârșitul lunii iulie.
4.000 de soldați KFOR în Kosovo
„Fac apel la toate părțile să dea dovadă de reținere și să evite violențele”, a declarat Jens Stoltenberg în fața presei, avertizând că forța de menținere a păcii a NATO în Kosovo (KFOR) este „pregătită să intervină dacă stabilitatea este amenințată” pentru a asigura „libertatea de circulație a tuturor locuitorilor” din fosta provincie sârbă.
„Avem acum o misiune semnificativă, o prezență militară în Kosovo de aproape 4.000 de soldați”, a declarat Jens Stoltenberg într-o conferință de presă după discuțiile cu Vucic.
Secretarul general al Alianței s-a întâlnit cu președintele sârb Aleksandar Vucic și apoi cu prim-ministrul kosovar Albin Kurti, cu două săptămâni înainte de intrarea în vigoare a noilor reguli administrative și de frontieră impuse de Priștina. Aceste reguli au dus la un nou episod de mare tensiune la sfârșitul lunii iulie în nordul Kosovo, unde minoritatea sârbă le consideră insultătoare.
În timp ce o nouă încercare de consultare va avea loc joi la Bruxelles, în cadrul dialogului Belgrad-Pristina facilitat de UE din 2011, Jens Stoltenberg le-a cerut părților „să dea dovadă de flexibilitate și să fie constructive”.
Vucici: „Nu suntem de acord cu aproape nimic”
Liderul sârb Aleksandar Vucic le-a spus reporterilor să se aștepte la „discuții dificile”. „Nu suntem de acord cu aproape nimic”, a avertizat el. „Nu depinde de mine (…) Există o nouă generație de tineri (sârbi) în Kosovo care nu vor tolera această situație, care nu vor să suporte teroarea, care nu văd Kosovo ca pe un stat independent, ci ca pe un teritoriu al Serbiei, în conformitate cu dreptul internațional”, a argumentat el.
Belgradul nu a recunoscut niciodată independența Kosovo în 2008, la un deceniu după un război sângeros care s-a soldat cu 13.000 de morți, majoritatea kosovari albanezi. De atunci, regiunea a fost scena unor numeroase fricțiuni. Cei aproximativ 120.000 de sârbi kosovari, dintre care o treime trăiesc în nordul teritoriului, nu recunosc autoritatea Pristinei și rămân loiali Belgradului.
Pristina s-a declarat convinsă că Serbia va folosi contextul invaziei rusești în Ucraina pentru a lansa o ofensivă împotriva Kosovo. „Kosovarii au toate motivele să fie vigilenți față de atitudinea distructivă a vecinului nostru”, a răspuns Albin Kurti într-o conferință de presă separată.
„Pe de o parte, avem statul democratic Kosovo, cu o poliție profesionistă. Pe de altă parte, aveți structuri ilegale sârbești transformate în bande criminale, care construiesc baricade” în nordul țării, a declarat premierul kosovar.
Invocând principiul „reciprocității”, Pristina intenționează să impună permise de ședere temporară pentru persoanele care intră în Kosovo cu o carte de identitate sârbă și să le ceară sârbilor din țară să înlocuiască plăcuțele de înmatriculare sârbești de pe vehiculele lor cu cele din Republica Kosovo. Sub presiunea SUA, Kosovo a fost de acord să amâne punerea în aplicare a acestor măsuri până la 1 septembrie.