Promisiuni deșarte: UE nu deschide ușa țărilor din Balcanii de Vest

Serbia, Kosovo, Bosnia-Herţegovina, Muntenegru, Albania şi Macedonia de Nord sunt blocate de ani de zile în anticamera Uniunii Europene, frustrate de promisiuni fără acoperire.

Aceste națiuni au obosit să stea pe linia de așteptare, iar la Bruxelles pare că nimeni nu se mai gândește la soarta lor – UE este preocupată de propriile probleme. Acum, la Summitul informal din Slovenia se vorbește de  extinderea către ţările din Balcanii de Vest, iar  cei 27 de lideri europeni au amintit că rămân primii donatori din această regiune strategică și profund dezbinată.

Cu un sprijin economic în valoare de miliarde de euro, „este momentul să ne afirmăm, să facem oamenii să înțeleagă că rămânem principalul investitor și cel mai apropiat partener comercial”, a declarat un oficial european.

Dar pe drumul sinuos către integrarea europeană, aceste țări balcanice nu pot spera la măsuri concrete în viitorul apropiat, chiar dacă beneficiază cu siguranță de sprijinul activ al Sloveniei, care deține în prezent președinția rotativă a UE.

Căsătorie anulată

Reticența UE este prea puternică: unii se tem de un aflux de migranți din aceste țări, alții dau vina pe reformele prea timide.

În septembrie, Angela Merkel a declarat într-o conferință cu președintele Serbiei că statele din Balcanii de Vest ”mai au drum lung” până să adere la Uniunea Europeană. Afirmații similare și din partea președintelui francez Emmanuel Macron.

Procesul de aderare al Serbiei și Muntenegrului stagnează de ani buni, în timp ce Macedonia de Nord și Albania nici nu au început negocierile – se opun Franța, Danemarca și Olanda. Kosovo este singurul stat din cele șase căruia încă i se refuză anularea vizelor de intrare în Uniune.

„Ne-am pregătit de mai multe ori pentru o nuntă, dar oaspeții nu au venit”, a reacționat premierul albanez Edi Rama, exprimându-și deschis scepticismul față de credibilitatea UE.

Fără orizont

Ministrul german de externe Heiko Maas a declarat că speră la summit „un mesaj clar”. Premierul macedonean Zoran Zaev, a cărui țară deține statutul de candidat de mai bine de un deceniu, a transmis același mesaj.

Membrii UE au fost de acord să-și reitereze „angajamentul față de procesul de extindere”, potrivit unui proiect de declarație finală consultat de AFP. Dar au rămas surzi la cerințele Sloveniei, care dorea ca UE să  permită aderarea celor șase țări până în 2030.

„Un termen limită i-ar fi motivat pe liderii europeni să introducă acțiuni”, susține o sursă apropiată președinției slovene, citată de ziarul Dnevnik.

Rusia și China în ambuscadă

Reticența UE și nenumăratele veto-uri și blocade venite de la Bruxelles pentru statele vest-balcanice au deschis calea influenței Moscovei și Beijingului, care își avansează pionii în regiune.

În timpul pandemiei, cele șase țări s-au simțit lăsate de izbeliște când s-a pus problema aprovizionării cu vaccinuri anti-Covid. Le-au primit de la chinezi și de la ruși.

Dacă Albania, Macedonia de Nord și Muntenegru sunt membre ale NATO, Moscova menține legături puternice cu țări ortodoxe precum Serbia și cu sârbii din  Bosnia şi Herţegovina, într-un efort mai amplu de a îndepărta Balcanii de Vest de structurile euroatlantice.

Și Beijingul a făcut împrumuturi mari, inclusiv un miliard de dolari pentru o autostradă pe care Muntenegru se străduiește să îl ramburseze. În martie,  vicepremierul muntenegrean Dritan Abazovic a susținut că Uniunea Europeană ar trebui să ajute Muntenegrul să îşi refinanţeze creditul luat pentru acest proiect  de precedentul Guvern de la Podgorica, în ideea de a proteja o ţară candidată la aderarea la UE, pentru a nu deveni dependentă de China.