Îl va descuraja Joe Biden pe Vladimir Putin să invadeze Ucraina? Președintele rus este cu adevărat pregătit de acțiune sau blufează? Cei doi șefi de stat vor avea o discuție, apreciată cu risc foarte mare, marți, 7 decembrie, pentru a încerca să evite escaladarea.
Președintele SUA și omologul său rus au vorbit la telefon deja de mai multe ori și s-au văzut personal în iunie, la Geneva, întâlnire considerată încurajatoare de Administrația Biden. De data aceasta, cei doi vor discuta într-un context extrem de volatil, sub formă de videoconferință – securizată, precizează Casa Albă.
175.000 de militari ruși la granița cu Ucraina
Washington și Kiev acuză Rusia a acumulat trupe la granița cu Ucraina pentru a ataca această țară, reluând scenariul în care rușii au anexat peninsula Crimeea în 2014 și au aruncat Ucraina într-un război care a ucis peste 13.000 de oameni.
Un înalt oficial american a declarat pentru Washington Post că Rusia se pregătește să lanseze o ofensivă la începutul lui 2022, care implică până la 175.000 de soldați. Moscova a negat în repetate rânduri orice tendință belicosă și a acuzat țările occidentale de „provocări”.
Experții sunt împărțiți: mulți cred că Vladimir Putin blufează, dar puțini resping complet posibilitatea unui atac.
Prezență militară americană sporită în Europa de Est
Dacă Moscova ar trece la fapte, un înalt oficial de la Casa Albă a detaliat luni pârghiile pe care Statele Unite ar fi gata să le opereze: pe lângă sancțiuni economice, americanii sunt gata să-și sporească prezența militară în Europa de Est, dacă Rusia atacă Ucraina.
„Dacă Putin mută, ar exista o cerere crescută din partea aliaților noștri est-europeni pentru mai multe trupe, capacități și exerciții”, iar „Statele Unite vor răspunde favorabil”, a spus oficialul.
Cu toate acestea, el a precizat că un răspuns militar american direct nu este luat în considerare în prezent. „Statele Unite nu caută să se găsească într-o poziție în care utilizarea directă a forțelor americane ar fi în centrul reflecțiilor noastre”, a explicat acest oficial.
Washingtonul intenționează să favorizeze, în cazul unei invazii a Ucrainei, „o combinație” de mai multe elemente: „sprijin pentru armata ucraineană”, „sancțiuni economice puternice” și „o creștere substanțială a sprijinului și a capacităților cu aliații noștri din cadrul NATO”.
Cinci mari puteri europene sprijină Kievul
Având în vedere „tensiunile dintre Rusia și Ucraina”, liderii Germaniei, Statelor Unite, Franței, Italiei și Marii Britanii „și-au exprimat hotărârea ca suveranitatea Ucrainei să fie respectată”, a informat palatul Elysee într-un comunicat de luni.
În timp ce Rusia este acuzată că pregătește un atac asupra vecinului său ucrainean, Emmanuel Macron și ceilalți patru șefi de stat și de guvern și-au „exprimat angajamentul de a acționa pentru menținerea păcii și securității în Europa”, a adăugat președinția franceză în urma unui apel telefonic între cei cinci aliați, scrie Le Point.
Aceştia au reamintit necesitatea ca Rusia să se angajeze din nou în negocieri cu Ucraina în cadrul „formatului Normandia”, sub egida Franţei și Germaniei.
Această coordonare diplomatică a avut loc în ajunul videoconferinţei dintre preşedinţii Joe Biden și Vladimir Putin. Semn al vârfului tensiunii cu Moscova, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a mers luni în prima linie a frontului cu separatiștii pro-ruși, în estul țării.
Kremlinul: nu ne așteptăm la mare lucru
Dar Biden, care l-a numit pe Vladimir Putin „ucigaș”, joacă un joc delicat. El vrea să fie marele purtător de cuvânt al democraților din lume și organizează de altfel, joi și vineri un virtual „summit al democrațiilor” aspru criticat de Moscova și Beijing, care nu sunt invitate.
Și trebuie să gestioneze abil criza ucraineană, altfel aliații tradiționali ai SUA, deja iritați de retragerea din Afganistan, desfășurată haotic și fără prea multe consultări, vor reacționa defavorabil.
Va da roade această strategie de descurajare cu un Vladimir Putin atât de preocupat de statura sa internațională?
„Este dificil să te aştepţi la vreun progres important la aceste negocieri”, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. El a apreciat că că este puţin probabil ca în cele „câteva ore” de discuţii să fie curăţate „grajdurile lui Augias” ale relaţiilor bilaterale. În timp ce a descris relația SUA-Rusia ca „lamentabilă”.
Moscova vrea o garanție că Ucraina nu va adera la NATO, așa cum au făcut multe țări din fostul bloc sovietic. Totuși, nici Kievul, nici Washingtonul nu vor lua un asemenea angajament chiar dacă, de fapt, procedura de aderare a Ucrainei la alianța militară occidentală, deși deschisă oficial, pare înghețată.
Casa Albă agită degeaba „nucleara” economică?
Unii experți consideră că însăși desfășurarea acestui summit este în sine o victorie pentru Putin, care vrea să afirme Rusia ca putere în jocul geopolitic global, astăzi dominat de rivalitatea dintre China și Statele Unite.
Bruce Jentleson, profesor de științe politice la Duke University și consilier al Departamentului de Stat între 2009 și 2011, se îndoiește, la rândul său, de amploarea disuasivă a sancțiunilor financiare agitate de Casa Albă. Speculațiile sunt răspândite în jurul unei inițiative a Washingtonului de a tăia Rusia de la mesageria SWIFT, un mecanism esențial în finanțele globale, care permite băncilor să circule banii.
„Potrivit lor, aceasta este versiunea economică a armei nucleare, dar mă îndoiesc că sancțiunile vor avea un asemenea impact”, explică Bruce Jetleson. Acestea ar trebui „să fie coordonate cel puțin cu europenii și chiar și în acest caz există modalități de a le ocoli”.