Summitul „Platforma Crimeea”, între smiorcăiala Estului și dezinteresul total al Vestului

Summitul „Platforma Crimeea” s-a vrut ceva și a ieșit așa cum a plănuit Moscova. Smiorcăiala Estului a fost ignorată total de Occidentul care știe să își urmeze propriul interes. Vestul nu numai că nu a anulat anexarea peninsulei de către Rusia lui Vladimir Putin, dar Angela Merkel și Emmanuel Macron au absentat de la Kiev, preferând să nu legitimeze cu prezența lor o șezătoare a bocitoarelor din Carpați și împrejurimi. În plus, cei doi lideri europeni au considerat că discuțiile despre gazul rusesc au prioritate în fața teritoriului dat în concesiune pe 100 de ani de Nikita Hrușciov.

Americanii observă, în paginile rezervate politicii externe, că summitul internațional organizat luni, 23 august, în Ucraina pentru a face publică situația Crimeei ocupate a oglindit eșecul Occidentului în gestionarea acestei situații. În ciuda a șapte ani de sancțiuni economice din partea UE și a aliaților săi, Moscova nu numai că și-a păstrat poziția, dar Kremlinul continuă să păstreze un control ferm asupra peninsulei, pe care a anexat-o în 2014; Crimeea a fost absorbită printr-un referendum organizat cu tancuri și soldați înarmați pe străzi.

În numele cui a bătut cu pumnul în masă Charles Michel?

Platforma Crimeea a fost încercarea disperată a președintelui Volodimir Zelenski de a contracara lipsa de interes a marilor puteri cu privire la această chestiune. Evenimentul organizat la Kiev a atras lideri din peste 40 de țări, cu Charles Michel cel mai vocal dintre ei. Dar președintele Consiliului European nu reprezintă nicio națiune de pe glob, nu are loc la masa G7, nici în Consiliul de Securitate ONU nu este primit, iar despre ședințele NATO în care se iau deciziile cele mai importante nici n-are rost să mai pomenim! Și, atunci, în numele cui a bătut cu pumnul în masă Charles Michel, care a ținut un discurs acid, jurând că Bruxellesul în veci nu va recunoaște Crimeea ca parte a Rusiei?!

„Voi merge direct la punct: independența înseamnă suveranitate și înseamnă integritate teritorială în cadrul granițelor recunoscute internațional. Nu recunoaștem și nu vom recunoaște niciodată anexarea ilegală a Crimeei și Sevastopolului de către Rusia. Vom continua să aplicăm ferm politica noastră de nerecunoaștere. Și vom sta în picioare împotriva oricăror încălcări ale dreptului internațional”, a insistat Charles Michel.

Pentru Merkel și Macron, nu a meritat efortul

Dar absența, observată de toți cei prezenți, a celor mai proeminenți lideri din Uniunea Europeană, cancelarul German Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron, a sugerat altceva. Anume că summitul Platforma Crimeea a fost privit ca o inițiativă inutilă, iar participarea nu merita riscul de a antagoniza cu „Țarul” Vladimir Putin. Merkel, la apusul carierei politice, doar ce a vizitat Moscova acum o săptămână, acolo unde s-a asigurat că proiectul gazoductului Nord Stream 2 intră în linie dreaptă și va fi operabil în cel mai scurt timp.

În schimb, Germania l-a trimis la Kiev pe ministrul Energiei, Peter Altmaier, care s-a întreținut în discuții cu omologul său american, Jennifer Granholm, cel care a condus delegația SUA, formată din trei persoane.

Putin, de neclintit: Crimeea e a Rusiei!

Vladimir Putin a comentat și el subiectul summitului de la Kiev: anexarea Crimeei nu este negociabilă! Toți locuitorii peninsulei au primit pașapoarte rusești, susține Kremlinul, care arată că a cheltuit în jur de 2,6 miliarde de euro pentru ridicarea unui pod care să lege Crimeea de continentul rus. În plus, nu o dată, Moscova a subliniat legăturile istorice, lingvistice și culturale ale peninsulei Crimeea cu Rusia drept justificare pentru anexare; rezultatele referendumului din 2014, în care peste 80% dintre locuitori au votat pro-anexare, sunt un alt argument folosit în discuțiile pe marginea acestui subiect.

Culmea e că unii lideri prezenți la Kiev au arătat un grad ridicat de ambivalență. Este cazul președintelui sloven Borut Pahor, care a subliniat că țara sa are relații bune atât cu Rusia, cât și cu Ucraina. În context, el și-a exprimat speranța că aceste două state își vor rezolva problemele. Discursul său a stârnit uluiala auditoriului, în frunte cu liderul ucrainean Zelenski. „Am venit aici pentru a solicita un dialog sincer între Ucraina și Federația Rusă. Slovenia are relații bune atât cu Ucraina, cât și cu Rusia. Ca un avocat puternic al relațiilor de bună vecinătate, eu sincer doresc ca Ucraina și Rusia, într-o zi, să își rezolve problemele”.