Nicolas Bauer, cercetător asociat la European Centre for Law and Justice (ECLJ), este îngrijorat de numeroasele rapoarte controversate publicate de Ahmed Shaheed, expert desemnat de Națiunile Unite pentru promovarea libertății religioase, ultimul dintre acestea denunțând „islamofobia” etatică și culturală în țările occidentale. În opinia sa, recomandările ideologice ale lui Shaheed subminează mecanismele de protecție a drepturilor omului.
Ahmed Shaheed a fost ministru al afacerilor Externe al Maldivelor, la sfârșitul anilor 2000. Apoi a fost expert al Organizației Națiunilor Unite (ONU), întâi pentru promovarea drepturilor omului în Iran și, din 2016, pentru a apăra dreptul la libertatea religioasă. În acest context, el prezintă periodic rapoarte Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, dintre care ultimele trei sunt intitulate Combaterea antisemitismului (2019), Violența și discriminării de gen (2020) și Combaterea islamofobiei (2021).
Rolul unui raportor special al ONU, precum Ahmed Shaheed, este de a scrie rapoarte despre subiecte importante, oferind informații și recomandări statelor. De exemplu, raportorul special anterior pentru libertatea religiei a explorat situația convertiților (2012), religia la locul de muncă (2014) sau interacțiunile dintre libertățile religioase și de exprimare (2016). Temele alese de Ahmed Shaheed sunt „grupuri umane”: evrei, femei, musulmani …
Expertul ONU preia cauza a ceea ce el numește „grupuri vulnerabile”, ceea ce este lăudabil. Cu toate acestea, el face greșeala de a presupune că aceste grupuri sunt unificate și de a le vedea în mod sistematic ca „victime”. Această grilă de lectură pare să-l fi orbit pe Shaheed, până la a-l transforma în instrumentul actual al unui lobby islamist la ONU.
Lupta împotriva „islamofobiei” în Occident
În ultimul său raport, Combaterea islamofobiei , Ahmed Shaheed se bazează pe asociații și academicieni „decolonialisti” și „rasialiști”. Potrivit acestuia, „islamofobia” ar explica restricțiile legale la purtarea vălului islamic, regulile de urbanism care limitează construirea lăcașurilor de cult sau dizolvarea asociațiilor islamiste (precum CCIF și BarakaCity). El susține, de asemenea, că islamofobia este cauza nivelului scăzut al educației și al ratei ridicate a șomajului musulmanilor din Europa.
Shaheed susține că ostilitatea de stat și culturală față de Islam ar domni în Occident, în special în Franța. Recomandă statelor să adopte un „ proces inclusiv” și un „instrument non juridic” împotriva „islamofobiei” , pentru a-l utiliza pentru toate politicile publice. Cu alte cuvinte, fiecare decizie politică ar trebui să includă o dimensiune a luptei împotriva „islamofobiei”. Statele ar trebui să susțină islamul ca religie și să aprecieze importanța musulmanilor în civilizația occidentală.
Scopul raportului lui Ahmed Shaheed este să susțină și să promoveze noțiunea de „islamofobie”, definită ca ostilitate față de islam. Această noțiune reduce orice opoziție față de Islam la o frică irațională și patologică („fobie”). Această idee delegitimizează toate argumentele raționale care pot întemeia această ostilitate. Interzice orice reflecție realistă asupra pericolelor Islamului, din cauza dimensiunii politice și totalizatoare a acestei ideologii religioase. Prin urmare, libertatea de gândire și de exprimare este restricționată, în slujba Islamului.
Succesul revedicărilor islamiste, dedicat lui George Soros
Titlul raportului lui Shaheed corespunde exact unui obiectiv al Programului de acțiune al Organizației de Cooperare Islamică (OIC) pentru 2025: „Combaterea islamofobiei”. Dincolo de titlu, conținutul raportului este complet în concordanță cu ceea ce promovează OIC, care reunește 57 de state musulmane, la fel de diverse ca Arabia Saudită, Pakistan sau Algeria.
Expertul ONU acționează astfel ca un purtător de cuvânt al revendicărilor islamiste, chiar dacă se prezintă ca un progresist. În curriculum vitae , el afișează în special un premiu pentru cel mai bun „democrat musulman”, pe care l-a dedicat Open Society. Fundația lui George Soros.
Lobby-ul islamist a existat întotdeauna la ONU și a câștigat mai multe victorii ideologice la începutul secolului al XX-lea. În 1999, Pakistanul, în numele OIC, a prezentat un proiect de rezoluție împotriva „defăimării Islamului”. Acest text își propunea să apere islamul la nivel global și în mod specific, ca religie, de critici și batjocură. Acesta a fost modificat pentru a condamna „defăimarea religiilor” în general, apoi votat. Echivalentul unei infracțiuni de blasfemie a fost astfel impus la nivel internațional, până în 2010.
În 2011, o rezoluție a Consiliului Drepturilor Omului a abandonat oficial conceptul de „defăimare a religiilor”. A fost o reîntoarcere la o abordare conformă cu tratatele majore ale Națiunilor Unite, adică protejând fiecare persoană și nu doctrinele religioase. ECLJ a contribuit la această victorie pentru libertăți. Ahmed Shaheed, prin raportul său din 2021, încearcă să schimbe din tendința, favorizând o protecție globală a Islamului ca religie. Este un succes pentru OIC.
Un expert „islamo-stângist”?
În ciuda promovării unei lupte împotriva „islamofobiei”, Ahmed Shaheed nu este el însuși islamist. El este cel mult un militant neomarxist, pentru care musulmanii sunt doar un proletariat de substituție printre alții. Astfel, raportul său cu privire la gen, din 2020, susținea că apără femeile. De exemplu, el a promovat avortul și le-a negat creștinilor și conservatorilor libertatea de conștiință în această privință. Este pentru prima dată când un raportor special pentru libertatea religioasă adoptă astfel de poziții revoluționare și liberticide.
Pentru Ahmed Shaheed, inamicul nu este figura-fantasmă a „evreului”, în interpretarea islamo-stângiștilor. El este creștinul conservator, un alt dușman comun al islamiștilor și al progresistilor. În rapoartele expertului ONU, creștinul este întotdeauna „dominantul”, persecutorul atât al musulmanilor, cât și al femeilor. Prin urmare, ECLJ a găsit util să-i reamintească lui Shaheed că tocmai creștinii aparțin celei mai persecutate religii din lume, în special în țările musulmane, scrie Nicolas Bauer, într-un editorial publicat de Valeurs Actuelles.
După rapoartele sale despre antisemitism și „islamofobie”, lui Ahmed Shaheed îi va fi greu să justifice faptul că nu a scris un raport pentru „a combate creștinofobia”. Scopul acestei observații nu este de a promova noțiunea de „creștinofobie”, ci de a solicita raportorului special să arate o anumită coerență și dreptate. De fapt, organele Națiunilor Unite asociază sistematic antisemitismul, „islamofobia” și „creștinofobia” ca trei „fobii” care trebuie tratate pe picior de egalitate.
Un atac asupra libertății religioase
În orice caz, rapoartele lui Shaheed nu sunt obligatorii. Acestea sunt scrise în conformitate cu procedurile speciale ale Consiliului pentru Drepturile Omului și ar trebui citite ca simple consilieri pentru state. În plus, recomandând promovarea islamizării Occidentului sau forțând creștinii să facă avort, raportorul special pentru libertatea religioasă și-a depășit în mare măsură mandatul. Aceste recomandări ideologice nu au nicio legătură cu convențiile internaționale elaborate sub egida Națiunilor Unite și, prin urmare, nu angajează state.
„Mandatul lui Ahmed Shaheed tinde să slăbească dreptul la libertatea religioasă. Aceasta distruge eforturile concrete ale raportorilor speciali anteriori privind libertatea religioasă, în special Heiner Bielefeldt (Germania și Asma Jahangir (Pakistan). Mai general, în timp ce procedurile speciale ale ONU sunt deja criticate, din motive mai mult sau mai puțin admisibile, Shaheed contribuie la discreditarea acestora. Apărătorii libertății religioase au un sentiment de irosire”, afirmă Bauer.