Miniștrii europeni ai energiei au convenit vineri asupra unor măsuri de urgență pentru a ajuta gospodăriile și întreprinderile din UE să facă față creșterii facturilor la energie, însă mulți consideră că mai sunt necesare măsuri suplimentare în apropierea iernii.
Oficialii au aprobat propunerile înaintate de Comisia Europeană la jumătatea lunii septembrie de a recupera o parte din „superprofiturile” producătorilor de energie și de a le redistribui către consumatori, precum și de a impune o reducere a cererii de energie electrică în perioadele de vârf.
Reducerea consumului la orele de vârf
Recentele scurgeri de gaze din gazoductele Nord Stream 1 și 2 în Marea Baltică, denunțate de UE ca fiind acte de sabotaj, au sporit și mai mult tensiunea în blocul european, care se confruntă deja cu o creștere a prețurilor legată de războiul Rusiei în Ucraina.
Măsurile de urgență convenite vineri au stabilit un obiectiv obligatoriu pentru ca statele să își reducă consumul de energie electrică „cu cel puțin 5%” în timpul orelor de vârf. Cele 27 de state membre ale UE sunt, de asemenea, invitate să își reducă consumul lunar de energie electrică cu 10%, un obiectiv orientativ, scrie Boursorama.
O altă măsură ar fi plafonarea veniturilor producătorilor de energie nucleară și de energie electrică din surse regenerabile (eoliană, solară, hidro), care obțin profituri excepționale vânzându-și producția la un preț mult mai mare decât costurile de producție.
Acest plafon este stabilit la 180 de euro pe megawatt-oră, iar diferența dintre acest nivel și prețul pieței angro trebuie recuperată de către state pentru a fi redistribuită către gospodării și întreprinderi. O „contribuție temporară de solidaritate” se aplică, de asemenea, producătorilor și distribuitorilor de gaz, cărbune și petrol.
În total, ar putea fi returnate venituri de aproximativ 140 de miliarde de euro, potrivit președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Plafonarea prețurilor gazelor dezbină
Însă majoritatea statelor membre – 15, inclusiv Franța, Belgia, Italia și Spania – consideră că „cea mai gravă problemă” trebuie încă abordată: acestea solicită o plafonare a prețurilor gazelor pe piața europeană. Aceștia doresc ca măsura să se aplice tuturor importurilor de gaze, nu doar celor din Rusia.
Executivul UE, la fel ca Germania, este reticentă față de instituirea unei astfel de măsuri, temându-se că limitarea prețurilor ar amenința aprovizionarea europenilor, descurajând „partenerii de încredere”, precum Norvegia sau Statele Unite, să furnizeze gaze UE, în favoarea altor destinații.
Într-un document pregătitor, Comisia a propus stabilirea unui preț maxim pentru gazul rusesc – transportat prin conducte sau prin gaz natural lichefiat (GNL) – care reprezintă în prezent 9% din importurile europene. În mod tradițional, Rusia a fost cel mai mare furnizor de gaz al UE, aducând peste 40% din gazul din UE.
Pentru a reduce prețurile, Bruxelles-ul mizează pe negocieri cu alți furnizori de gaze prin conducte, dar consideră că, în cazul GNL, puterea de negociere este limitată de concurența internațională. De asemenea, Comisia are în vedere plafonarea prețului gazului utilizat pentru producerea de energie electrică.
Aceste opțiuni sunt discutate de miniștri și se așteaptă să se ajungă la un plan mai detaliat înainte de summitul liderilor UE din 7 octombrie de la Praga și de o nouă reuniune a miniștrilor energiei, care va avea loc la 11-12 octombrie.