Congresul american nu poate susține vânzarea (în valoare de 20 de miliarde de dolari) de avioane de luptă F-16 către Turcia până când Ankara nu ratifică aderarea la NATO a Suediei și Finlandei, a declarat, joi, un grup bipartizan de senatori.
Suedia și Finlanda au solicitat anul trecut să se alăture pactului transatlantic de apărare după ce Rusia a invadat Ucraina, dar s-au confruntat cu obiecții neașteptate din partea Turciei și de atunci au încercat să obțină sprijinul acesteia.
Coranul și F-16
În special, Ankara dorește ca Helsinki și Stockholm să adopte o poziție mai dură față de Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), considerat un grup terorist de Turcia și de UE, precum și față de un alt grup pe care îl consideră responsabil pentru tentativa de lovitură de stat din 2016.
Cele trei națiuni au ajuns la un acord privind calea de urmat la Madrid în iunie anul trecut, dar Ankara a suspendat discuțiile luna trecută, în urma protestelor de la Stockholm, în care un politician danez de extremă dreapta a ars un exemplar al cărții sfinte musulmane, Coranul.
„Nu există nicio legătură între decizia SUA privind potențiala vânzare de avioane de luptă F-16 către Turcia și cererile de aderare la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) depuse de Suedia și Finlanda”, declara, luna trecută, Jeff Flake, ambasadorul SUA în Turcia, potrivit agenției Anadolu.
Dar acum, într-o scrisoare adresată președintelui Joe Biden, 29 de senatori democrați și republicani au declarat că cele două țări nordice fac „eforturi depline și de bună credință” pentru a îndeplini cerințele de aderare la NATO cerute de Turcia, deși Ankara consideră că Suedia trebuie să facă mai mult.
„Odată ce protocoalele de aderare la NATO vor fi ratificate de Turcia, Congresul poate lua în considerare vânzarea de avioane de luptă F-16. Cu toate acestea, nerespectarea acestui lucru ar pune sub semnul întrebării această vânzare în curs de desfășurare”, au scris senatorii. Este prima dată când Congresul SUA a legat în mod explicit și direct vânzarea de F-16 către Turcia de cererile de aderare la NATO ale celor două țări nordice.
Administrația Biden și-a declarat în mod repetat sprijinul pentru vânzarea acestor avioane de luptă și a refuzat să facă legătura între cele două probleme, deși a recunoscut că ratificarea aderării Suediei și Finlandei la NATO ar facilita procesul de vânzare în Congres. Președintele Recep Tayyip Erdogan mai are o experiență amară în legătură cu avioanele de luptă americane, Turcia fiind exclusă din programul F-35 după ce a cumpărat de la Rusia sisteme S-400, stârnind un scandal în Alianță, unde face figură de pilon central.
Suedia și Finlanda vor în aceeași barcă spre NATO
Turcia a declarat că ar putea aproba cererea de aderare la NATO a Finlandei înaintea celei a Suediei, dar atât președintele finlandez, cât și ministrul de Externe au respins această idee, argumentând că securitatea celor două țări nordice este reciproc dependentă, notează Zone Bourse. Dintre cei 30 de membri NATO, doar Turcia și Ungaria nu au ratificat încă aderarea țărilor nordice.
Turcia a cerut în octombrie 2021 să cumpere 40 de avioane de luptă F-16 de la Lockheed Martin Corp. și aproape 80 de kituri de modernizare pentru avioanele sale de război existente. În timpul unei vizite la Washington luna trecută, ministrul turc de Externe, Mevlut Cavusoglu, a declarat că problema NATO nu ar trebui să fie o condiție prealabilă pentru vânzare și a îndemnat administrația Biden să convingă Congresul să își reducă obiecțiile.
Deși Congresul poate bloca vânzările de arme străine, acesta nu a mai întrunit niciodată majoritatea de două treimi în ambele camere, necesară pentru a depăși un veto prezidențial.