Timp de cel puțin patru ani de zile, magistratul Corneliu Bogdan Ion-Tudoran a exercitat ilegal funcția de judecător la Curtea de Apel București și, evident, a încasat tot ilegal salariile aferente.
Este vorba de perioada 2014-2019, când judecătorul a ascuns față de conducerea CAB, dar și față de CSM, afecțiunile de care suferea. Nu este vorba de boli psihice (care au debutat „la vedere”, în mod straniu, imediat după pensionarea lui Tudoran din 22 august 2019), ci de un cumul de afecțiuni ce îl plasau pe judecător, conform legii, ca inapt pentru a mai profesa și a emite sentițe. Informațiile publicate de portalul pressreview.info (https://pressreview.info/2021/09/23/magistratul-ion-tudoran-lovit-de-boli-incompatibile-cu-profesia-inca-din-2014-2015/) arată cât se poate de clar că judecătorul trebuia declarat inapt, deoarece suferea de Diabet tip II și Hipertensiune arterială (HTA). Ori, conform Baremului medical pentru stabilirea aptitudinii judecătorilor și procurorilor (Anexa 3, Ordinul 1178/C/ 14.05.2007 MJ), având aceste afecțiuni, Ion-Tudoran trebuia în mod automat declarat inapt.
În mod incredibil, judecătorul a ascuns însă aceste informații față de conducerea Curții de Apel București și față de Consiliul Superior al Magistraturii. Pentru că, dacă cele două instituții ar fi știut că Tudoran suferea de diabet tip II și HTA, l-ar fi trimis imediat către Comisia de examinare medicală din Centrul Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu din Ministerul Justiției pentru a fi declarat inapt.
CSM: nu există înscrisuri medicale referitoare la starea de sănătate a domnului Corneliu Bogdan Ion-Tudoran
Documentarea inițiată de redacția Național pe parcursul anului 2020 privind cadrul legal ce stabilește obligativitatea examinării medicale a magistraților confirmă pe deplin faptul că judecătorul Corneliu Bogdan Ion-Tudoran a evitat, cu bună știință, să transmită către CSM și către conducerea Curții de Apel București documentele medicale privind bolile de care suferea.
Cum repetatele internări ale lui Tudoran prin sanatorii de psihiatrie erau mai mult decât suspecte, Național a încercat atunci să afle de la CSM dacă magistratul a depus vreodată vreun document medical referitor la starea sa de sănătate. „Vă comunicăm că la nivelul direcției de specialitate din cadrul Consiliului nu există înscrisuri medicale referitoare la starea de sănătate a domnului Corneliu Bogdan Ion-Tudoran”, a răspuns, cu franchețe, Consiliul Superior al Magistraturii. Aceeași instituție a clarificat și condițiile în care un magistrat poate fi trimis pentru a i se efectua o expertiză medicală de specialitate în vederea declarării ca apt sau inapt: „În acord cu aceste reglementări, examinarea medicală a judecătorilor, procurorilor, magistraților asistenți și personalului asimilat acestora se va efectua la solicitarea compartimentului de Resurse umane din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiției, președintele instanței sau conducătorului parchetului ori a colegiilor de conducere“.
Curtea de Apel București: Examinarea medicală a judecătorilor, stabilită prin Ordinul 1178/C din 14.05.2007
Un punct de vedere similar, extrem de pertinent, l-a oferit și conducerea Curții de Apel București prin judecătoarea Mirela – Steluța Croitoru vicepreședintele instituției : „Potrivit art. 3 din Ordinul comun al Ministrului Justiţiei şi Ministrului Sănătăţii publice nr. 1178/C din 14.05.2007:
Metodologia de examinare medicală a judecătorilor, procurorilor şi magistraţilor asistenţi şi personalului asimilat acestora, precum şi candidaţilor pentru admiterea în magistratură este prevăzută în Anexa 2.
Potrivit art. 1 din Anexa 2:
Examinarea medicală a judecătorilor, procurorilor, magistraţilor asistenţi şi personalului asimilat acestora aflat în funcţie se efectuează în cazurile expres prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare, pe baza prezentei metodologii şi a baremului stabilit în anexa 3 a prezentului ordin.
Potrivit art. 3 din Anexa 2:
(1) Examinarea medicală a judecătorilor, procurorilor, magistraţilor asistenţi şi personalului asimilat acestora, precum şi a candidaţilor pentru admiterea în magistratură se va efectua la solicitarea compartimentului de resurse umane din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, respective al Ministerului Justiţiei.
(2) în cazul prevăzut la art. 62 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sesizarea va fi realizată de preşedintele instanţei sau de conducătorul parchetului ori a colegiilor de conducere.”
Încadrat ca inapt la afecțiunile prevăzute la punctul 34, Anexa 3 din Ordinul 1178
Așadar, și CSM, și conducerea Curții de Apel București l-ar fi trimis în mod automat pe judecătorul Ion-Tudoran pentru examen de specialitate la Comisia de examinare medicală din Centrul Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu din Ministerul Justiției. Numai că cele două instituții nu au știut că Ion-Tudoran era diagnosticat și primea tratament pentru hipertensiune arterială primară din data de 13 februarie 2014, iar din data de 3 februarie 2015 era diagnosticat și cu hipertensiune arterială, și cu diabet zaharat neinsulino dependent plus tulburări cronice de metabolism. După cum nu știau nici de rețete luate periodic de Tudoran pentru bolile de care suferea.
Iar magistratul a avut tot interesul să-și ascundă afecțiunile. Căci Anexa 3/Ordinul 1178/C din 14.05.2007 prevede concret, la punctul 34 – Boli de nutriție, endocrine și metabolism faptul că Diabetul zaharat de maturitate controlat prin dieta și antidiabetice orale cu complicatii oftalmologice, neurologice, cardiovasculare și renale importante conduce la declararea ca inapt a celui afectat. Iar Tudoran suferea exact de diabet tip II, tulburări cronice de metabolism și hipertensiune arterială.
Cât de legale mai sunt sentințele date de judecătorul inapt?
Aflate târziu, este drept, aceste informații sunt în măsură să nască o serie întreagă de întrebări. Uman, judecătorul Corneliu Bogdan Ion-Tudoran nu a avut, evident, vreo vină că s-a îmbolnăvit. Este însă profund vinovat pentru ascunderea afecțiunilor sale față de conducerea Curții de Apel București și față de CSM. Teama că ar fi putut fi declarat inapt l-a determinat, cel mai probabil, să nu depună nici un înscris medical, să tăinuiască. Dar acest lucru nu îl absolvă de răspunderea ce îi poate fi imputată chiar penal. Căci nu degeaba au stabilit specialiștii în medicină faptul că un judecător nu mai poate profesa atât timp cât suferă de diabetul însoțit de hipertensiune.
Prin specificul bolii, Ion-Tudoran ar fi trebuit, de la pupitrul de judecător, să își regleze glicemia luând medicamente sau consumând alimente extrem de des. Fapt imposbil a fi realizat pe parcursul ședințelor de judecată ce uneori se întind pe mai multe ore. Și atunci, aceasta să fi fost cauza ieșirilor nervoase, a discursurilor haotice despre sine, a obrăzniciei și trufiei față de avocați, față de sala de judecată? Oricum ar fi fost, faptul că Tudoran a ocupat fotoliul de judecător, deși era inapt, generează și evidente probleme juridice. Căci toate persoanele judecate cel puțin în perioada februarie 2015-august 2019 de magistratul bolnav au dreptul de a se adresa din nou Justiției. Acelei Justiții sănătoase care s-a dezis demult de fostul coleg Ion-Tudoran, prietenul interlopilor bucureșteni.