După o iarnă în care ninsorile și stratul de zăpadă au fost mai puține, iar temperaturile mai blânde comparativ cu anii trecuți, cu unele excepții, începutul lui 2023 și al primăverii calendaristice au adus și ele, în general, valori termice mai ridicate decât cele normale pentru primele luni ale anului.
Cu puține săptămâni rămase până la Paști, perioada pe care românii se pregătesc să o petreacă alături de cei dragi, în familie, și eventual departe de aglomerația marilor orașe, pentru a se bucura de aer curat și de liniște, apar deja primele estimări despre cum va arăta vremea la vară.
Mateescu: „Va fi o vară a extremelor”
Veștile sunt cu atât mai importante cu cât nu țin doar de latura planificării unor vacanțe, ci și de cum vor arăta lucrurile în agricultură, pentru că, se știe, culturile sunt influențate de starea vremii.
Elena Mateescu, directorul Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), vine cu informații despre vremea din vara acestui an. Șefa ANM a explicat, joi, la Antena 3, la ce să ne așteptăm în sezonul cald. „Fiecare sector economic este afectat anual de fenomene meteo extreme. Dacă 2022 a fost al treilea an cel mai călduros din istoria măsurătorilor din țara noastră, după 2019 și 2020, iarna 2022-2023 a fost cea mai caldă din istoria țării noastre și a doua cea mai caldă din Europa. Ianuarie a adus un nou record termic absolut în România, la Turnu Măgurele pe 19 ianuarie, când au fost 22,5 grade Celsius.
Cu siguranță, și ceea ce urmează pe parcursul primăverii 2023, verii 2023 și a toamnei și debutului iernii va fi sub semnul extremelor meteo. Statistica ultimilor ani ne-a arătat că recordurile înregistrate în anii curenți au depășit recordurile anterioare. Și cu siguranță va fi o vară a extremelor, pentru că fiecare anotimp a fost caracterizat de alternanțe termice semnificative”, a declarat Elena Mateescu, citată de antena3.ro.
Îngrijorări ce țin de secetă
Și după ce și anul trecut au fost probleme cauzate de secetă și de lipsa precipitațiilor, foarte mulți români – nu doar agricultorii – se întreabă cum vor arăta lucrurile, sub acest aspect, în perioada ce vine, pe măsură ce vor crește temperaturile.
„Dacă vorbim de secetă, deja vorbim în România de un deficit accentuat de apă în sol pentru jumătatea estică a țării. Mă refer la Dobrogea, Muntenia şi Moldova, acolo unde, mai ales în Dobrogea, cantitățile de precipitații între 1 septembrie 2022 şi 28 februarie 2023 au însumat doar 127 l/mp. Iată deja un an complicat în această parte a țării, după un an agricol anterior excesiv de secetos în toată țara”, a mai precizat directorul ANM.
