La finalul unei zile de prelungire a summit-ului climatic COP27, participanții au ajuns, duminică, la un acord privind ajutorul acordat țărilor sărace afectate de schimbările climatice, dar nu au reușit să ajungă la un acord privind noile ambiții de reducere a gazelor cu efect de seră.
După o întârziere de 36 de ore în ceea ce privește închiderea oficială, COP27 s-a încheiat, duminică, cu puține lucruri de arătat.
Reducere „rapidă” a emisiilor
După mai bine de două săptămâni, principala conferință ONU privind clima s-a încheiat cu mai mult de o zi întârziere față de programul stabilit, fiind una dintre cele mai lungi conferințe din istorie.
În cele din urmă, a fost adoptată o declarație finală, rezultat al multor compromisuri, care solicită o reducere „rapidă” a emisiilor, dar fără nici o ambiție nouă față de ultimul summit COP de la Glasgow, în 2021. „Trebuie să reducem drastic emisiile acum – și aceasta este o chestiune la care COP27 nu a răspuns”, a regretat secretarul general al ONU, Antonio Guterres, la finalul summit-ului.
Textul privind reducerea emisiilor a fost, de asemenea, foarte contestat, multe țări denunțând ceea ce au considerat a fi un recul asupra ambițiilor stabilite la conferințele anterioare, informează France 24. În special față de obiectivul acordului de la Paris, adică limitarea încălzirii la 1,5 grade Celsius în raport cu era preindustrială.
Angajamentele actuale ale țărilor semnatare ale acordului nu permit atingerea acestui obiectiv, și nici măcar a obiectivului de limitare a creșterii temperaturii la 2°C față de era preindustrială, când oamenii au început să utilizeze în masă combustibilii fosili responsabili de încălzirea globală.
Aceste angajamente, presupunând că vor fi îndeplinite în totalitate, ar plasa lumea, în cel mai bun caz, pe o traiectorie de +2,4°C până la sfârșitul secolului și, în ritmul actual al emisiilor, pe o traiectorie catastrofală de +2,8°C. Cu toate acestea, cu o încălzire de aproape 1,2°C în prezent, efectele dramatice ale schimbărilor climatice se înmulțesc deja.
Anul 2022 a fost o ilustrare a acestui lucru, cu o serie de secete, megaincendii și inundații devastatoare, care au afectat culturile și infrastructura.
UE, „dezamăgită” la final
Uniunea Europeană s-a declarat „dezamăgită” de acordul privind emisiile. Multe țări au considerat că textele propuse de președinția egipteană reprezintă un pas înapoi față de angajamentele de a crește în mod regulat nivelul de reducere a emisiilor realizate la Glasgow.
„COP27 a slăbit obligațiile țărilor de a prezenta angajamente noi și mai ambițioase”, a deplâns Laurence Tubiana, arhitectul acordurilor climatice de la Paris din 2015.
Ca să nu mai vorbim de problema reducerii utilizării combustibililor fosili, care sunt cauza încălzirii globale, dar care abia dacă sunt menționați în majoritatea textelor despre climă. Cărbunele fusese menționat în 2021 după dezbateri dure, dar la Sharm el-Sheikh „suspecții obișnuiți”, după cum a spus un delegat, s-au opus din nou pentru reducerea petrolului și gazelor. Arabia Saudită, Iran și Rusia sunt țările cel mai des menționate.
Cu toate acestea, dezvoltarea energiilor regenerabile a fost menționată pentru prima dată, alături de energiile „cu emisii reduse”, un termen care se aplică în general energiei nucleare.
Doar promisiuni pentru țările sărace
Țările sărace, care se numără adesea printre cele mai expuse, dar care, în general, nu sunt responsabile pentru o mare parte din încălzire, solicită de ani de zile finanțare pentru „pierderile și daunele” pe care le suferă. Bătălia nu se va încheia odată cu adoptarea rezoluției de la Sharm el-Sheikh, deoarece aceasta rămâne în mod deliberat vagă în ceea ce privește unele puncte controversate.
Detaliile operaționale trebuie să fie definite pentru a fi adoptate la următorul COP, la sfârșitul anului 2023 în Emiratele Arabe Unite, ceea ce promite noi confruntări. Acest lucru este valabil în special în ceea ce privește chestiunea contribuitorilor, țările dezvoltate insistând ca China să fie inclusă.