Cu sânge fals, inofensiv pentru oameni și alte insecte, oamenii de știință din Suedia speră să dea o lovitură fatală țânțarilor și malariei, responsabilă de 630.000 de decese în 2020.
Produsul, dezvoltat pe bază de suc de sfeclă de către o echipă de la Universitatea din Stockholm se dorește ca o alternativă la utilizarea pesticidelor dăunătoare mediului și sănătății umane, pentru a completa progresele înregistrate în dezvoltarea unui vaccin împotriva malariei, boală care încă face ravagii în special în Africa.
Copiii, majoritatea victimelor malariei
Deschizând ușa către ceea ce pare un frigider mare în laboratorul său de la Universitatea din Stockholm, Noushin Emami, 44 de ani, dezvăluie o cultură neobișnuită.
La o temperatură menținută la 27 de grade, cuștile improvizate din ciorapi de damă conțin colonii de țânțari, în timp ce în rezervoarele de apă înoată larvele parazitului care provoacă maladia. Trebuie să-i hrănești în fiecare zi „e un ca și cum ai avea un câine sau o pisică”, glumește cercetătoarea de origine iraniană.
În decembrie, OMS a estimat numărul de cazuri de malarie la nivel mondial la 241 de milioane în 2020, în creștere cu 10% de la an la an. Aproape toate (96%) dintre cele 627.000 de decese au loc în Africa și la 80% dintre copiii sub cinci ani.
Malaria are particularitatea nu numai de a îmbolnăvi grav oamenii, ci și de a face țânțarii mai atrași de persoanele infectate, facilitând contagiunea prin răspândirea parazitului care provoacă boala.
O alternativă la efectele pesticidelor
În 2017, Emami și alți cercetători au descoperit că acest fenomen era legat de o moleculă specifică – HMBPP – produsă atunci când parazitul în cauză atacă globulele roșii din sângele victimei.
„Dacă adăugăm această moleculă la orice lichid, îl facem foarte atractiv pentru țânțari”, a spus ea. „Prin combinarea moleculei cu o cantitate mică de toxine, țânțarii o înghit și mor” în câteva ore, fără să fie nevoie măcar să folosească sânge real pentru a-i atrage.
Scopul este, de asemenea, de a folosi „compuși mortali inofensivi, ecologici și ușor de obținut”, spune ea.
Pentru Lech Ignatowicz, care a co-fondat compania „Molecular Attraction” care dezvoltă produsul, metoda este considerabil mai eficientă și mai puțin dăunătoare decât imensele cantități de pesticide aplicate pentru neutralizarea țânțarilor, adesea periculoase pentru mediu sau sănătate.
„Pesticidele ucid toate tipurile de insecte cu care intră în contact. Aici, chiar și în medii foarte dense precum jungla sau zonele tropicale pline de insecte, le alegem pe cele de care vrem să scăpăm”, explică el.
„În loc de un covor de bombe”, rezumă expertul, este mai degrabă o bombă „îndreptată către o anumită țintă”.
Pesticidele sunt, de asemenea, din ce în ce mai puțin eficiente împotriva țânțarilor, conform OMS, 78 de țări raportând rezistența țânțarilor la cel puțin unul dintre cele mai comune patru insecticide și 29 de țări pentru toate cele patru.
Producerea moleculei este, de asemenea, relativ ieftină, ceea ce face o ipoteză credibilă chiar și în părțile sărace ale lumii, cum ar fi Africa.
De la teorie la practică
În timp ce echipa suedeză s-a concentrat pe malarie, metoda are și potențialul de a fi aplicată altor boli transmise de insecte – printre cele cinci soiuri de țânțari crescute în laborator se numără un țânțar din America de Sud care răspândește virusul Zika, scrie Boursorama.
Marea provocare va fi acum transpunerea tehnicii pe scară largă, în afara laboratorului. Anders Lindström, un cercetător specializat în țânțari la Institutul Veterinar Suedez, care este independent de proiect, spune că este „prudent optimist”.
„Problema este întotdeauna extinderea, teritoriile care trebuie acoperite de acest tip de capcană pentru ca aceasta să fie eficientă sunt imense”, a spus el. De asemenea, este necesar să se poată asigura continuitatea operațiunii, care se poate dovedi dificilă în zone îndepărtate sau aflate în război.
„Poți avea un efect rapid în reducerea populațiilor de țânțari, dar dacă te oprești aceștia se vor întoarce imediat”, notează el. Cercetătorul consideră totuși că metoda poate fi foarte eficientă, mai ales în combinație cu alte tehnici.