Președintele SUA a lăsat în mod clar să se înțeleagă: conflictul israeliano-palestinian, fără speranța unei soluții rapide, nu este una dintre prioritățile sale. Dar, valabil și pentru mulți dintre predecesorii săi, o criză israeliano-palestiniană îl obligă deja pe Biden să se implice, chiar minim, pentru a evita o explozie.
Escaladarea violenței dintre israelieni și palestinieni îl plasează pe democrat în fața unei ecuații complexe – diplomatic, cărțile sale sunt limitate, dar și politic, cu aripa stângă a partidului său împingându-l să se distanțeze mai clar de Israel, după sprijinul ferm arătat de Donald Trump.
„Putem înțelege cu ușurință că administrația Biden consideră că este un efort deloc util, neprofitabil și plin de capcane politice”, a declarat Aaron David Miller, fost negociator american pentru Orientul Mijlociu.
„Nu există nici o perspectivă de succes în acest dosar. Nu există nici un lider, de ambele părți, gata să ia decizii”, adaugă acest expert în think-tank-ul Carnegie Endowment for International Peace.
Potrivit acestuia, „în cel mai bun caz, administrația Biden poate doar spera să calmeze violența” în criza actuală.
În ultimele zile, șeful diplomației americane, Antony Blinken, și consilierul pentru securitate națională, Jake Sullivan, au înmulțit contactele și declarațiile în favoarea unei „dezescaladări”.
Sullivan s-a întâlnit marți cu guvernul egiptean având discuții cu privire la situația dintre Gaza și Ierusalim și la stabilirea măsurilor „pentru a restabili calmul în zilele următoare”, se arată într-un comunicat.
Potrivit observatorilor, Washingtonul intervine și cu alți parteneri arabi precum Iordania și Qatar.
Dar tensiunile mortale, care au apărut în parte după amenințarea evacuărilor care vizează palestinienii din Ierusalimul de Est, în beneficiul coloniștilor israelieni, și care au degenerat mai întâi în ciocniri și apoi în lansarea de rachete din partea Hamas către statul evreu și lovituri ale israelienilor împotriva Fâșiei Gaza, nu au făcut decât să se accentueze.
Până în prezent, puținele măsuri obținute de autoritățile israeliene pentru calmarea lucrurilor s-au dovedit insuficiente.
„Cred că americanii speră mai ales că lucrurile se vor calma singure în zilele următoare, odată cu sfârșitul Ramadanului”, spune Aaron David Miller.
Invers liniei lui Trump
La venirea la putere, în ianuarie, președintele Biden și echipa sa au făcut cunoscut faptul că nu intenționează să se grăbească spre o nouă mediere – mai ales că viitorul politic al primului ministru israelian Benjamin Netanyahu și al președintelui Autorității Palestiniene Mahmoud Abbas este în suspans.
Antony Blinken și-a dat sprijinul pentru crearea viitoare a unui stat palestinian, dar a recunoscut că nu există „perspectivă realistă în această direcție pe termen scurt”. „Cele două părți nu sunt în prezent în măsură să întreprindă negocieri reale pentru a trece la o soluție cu două state”, a menționat, marți, purtătorul de cuvânt al acestuia, Ned Price.
Fostul președinte Trump întorsese spatele acestei soluții împinse de comunitatea internațională și i-a dat sprijinul deplin lui Benjamin Netanyahu, recunoscând unilateral Ierusalimul ca fiind capitala Israelului.
Administrația Trump prioritizase și recunoașterea Israelului de către alte țări arabe, cu succes, în speranța marginalizării în continuare a problemei palestiniene.
Administrația Biden a susținut această normalizare – unul dintre rarele succese internaționale pe care le recunoaște în guvernul anterior – în timp ce a reînviat o diplomație mai tradițională și mai puțin dezechilibrată în ceea ce privește conflictul israelian.
Veterani ai politicii externe, Joe Biden și Antony Blinken au, de asemenea, legături puternice și de lungă durată cu Israelul. Dar pozițiile ultra-favorabile față de statul evreu al administrației Trump au contribuit la disensiuni în creștere în Partidul Democrat, în special în ceea ce privește un Benjamin Netanyahu văzut din ce în ce mai mult ca un lider de extremă dreapta.