Israel scapă de Covid dar dă peste ce-i mai rău

Poliția din Israel nu a reușit să controleze violențele din Ierusalim –cele mai grave din ultimii patru ani – iar leadership-ul politic al țării este de negăsit. Vineri au izbucnit ciocniri violente între palestinieni și poliția israeliană în Ierusalimul de Est, soldate cu sute de răniți. Violențele care au fost reînnoite sâmbătă, au fost condamnate ferm de comunitatea internațională.

Ierusalimul devine din nou teatrul violențelor. Vineri au izbucnit ciocniri între palestinieni și poliția israeliană în Ierusalimul de Est ocupat (partea palestiniană a orașului ocupat de statul evreu).

Ciocnirile, soldate cu sute de răniți, au avut loc în timp ce zeci de mii de credincioși s-au adunat în incinta Esplanadei Moscheilor, pentru ultima rugăciune mare de vineri înainte de sfârșitul lunii Ramadanului.

Îngrijorată, comunitatea internațională a cerut o „dezescaladare” a tensiunilor, în timp ce poliția israeliană a dispersat, sâmbătă seara, noi manifestații în Ierusalimul de Est, cel puțin 90 de persoane (palestinieni) fiind rănite.

Grenade asurzitoare, gaze lacrimogene, gloanțe de cauciuc

Acestea sunt cele mai violente ciocniri care au avut loc în ultimii ani în orașul sfânt. Zeci de mii de credincioși s-au adunat vineri pe terenul Esplanadei Moscheilor pentru ultima rugăciune mare de vineri înainte de sfârșitul lunii Ramadanului. O zi marcată de ciocniri violente între palestinienii și poliția israeliană care a folosit grenade asurzitoare și a tras gloanțe de cauciuc asupra mulțimii.

Presa internațională relatat cum palestinienii fugeau sub o ploaie de grenade lacrimogene în timp ce alții aruncau cu pietre și sticle în forțele de poliție israeliene. Potivit Crucii Roșii palestiniene, cel puțin 205 de palestinieni au fost răniți, din care peste 80 au fost spitalizați, vineri seara. 18 polițiști israelieni au fost răniți.

Sâmbătă seara, noi ciocniri între poliția israeliană și protestatarii palestinieni s-au soldat cu peste 90 de răniți în diferite cartiere din Ierusalimul de Est. Poliția israeliană a declarat mai devreme în acea zi că a restricționat accesul în Orașul Vechi pentru a împiedica palestinienii să „participe la revolte violente”.

Aceste violențe au loc într-un context deosebit de tensionat din regiune. La sfârșitul lunii trecute, sute de oameni au fost răniți în timpul mai multor nopți de ciocniri între palestinieni și israelieni la marginea orașului vechi al Ierusalimului. „Suntem în mod clar într-o fază a tensiunilor în creștere”, subliniază Vincent Lemire, istoric și autor al „Ierusalim: Istoria unui oraș mondial de la origini până în prezent”.

Tensiuni istorice în orașul vechi

Dacă această escaladare face parte dintr-un context de tensiuni pe termen lung, mai multe evenimente recente au accentuat diviziunile din regiune, potrivit academicianului. În fruntea lor, amânarea alegerilor palestiniene, decisă la 30 aprilie de președintele palestinian, Mahmud Abbas, după ce a afirmat că desfășurarea scrutinului nu poate fi „garantată” în orașul vechi. „De fapt, Israelul a refuzat să permită secțiilor de votare să-i găzduiască pe cei 300.000 de palestinieni din Ierusalimul de Est”, notează Vincent Lemitre.

Un alt punct de tensiune: criza conducerii în Israel. Statul evreu trece printr-un impas politic major de la alegerile parlamentare din martie, cu un prim-ministru triplu inculpat pentru corupție, care nu a reușit să formeze un guvern la termen. După eșecul lui Benjamin Netanyahu, rivalul său Yair Lapid fost desemnat pentru a forma următoarea coaliție. Un climat de incertitudine politică care se adaugă astfel la tensiunile deja existente.

„Acționăm în mod responsabil pentru a asigura legea și ordinea în Ierusalim, menținând în același timp libertatea religioasă în locurile sfinte”, a declarat sâmbătă Netanyahu.

Miza în Ierusalimul de Est

Dacă orașul a trăit perioade lungi fără violență în timpul acordurilor de la Oslo, „acum se întoarce în centrul tensiunilor”, adaugă Vincent Lemire. Și, din motive întemeiate, astăzi constituie un bastion demografic major pentru poporul palestinian. „În 1967, 25% din populația din Ierusalim era palestiniană, contra 75% israeliană. Diferența se reduce treptat: astăzi, avem 40% dintre palestinieni, împotriva a 60% dintre israelieni ”, relatează academicianul.

Înmulțită cu patru din 1967, populația palestiniană constituie o „rezistență demografică mai greu de ocolit decât o insurecție pentru autoritățile israeliene”, judecă specialistul.

Confruntați cu această demografie amenințătoare, coloniștii israelieni vor să accelereze evacuarea familiilor palestiniene care locuiesc în cartierul Sheikh Jarrah din Ierusalimul de Est. Deoarece, conform legislației israeliene, cetățenii evrei care pot dovedi că strămoșii lor locuiau în Ierusalimul de Est înainte de războiul arabo-israelian din 1948 pot solicita restituirea drepturilor lor de proprietate.

Soarta acestor familii amenințate cu evacuarea ar trebui să fie cunoscută lunea viitoare, ziua în care Curtea Supremă israeliană ar trebui să emită verdictul. Sfârșitul unei bătălii juridice care durează de mai mult de zece ani. „Aceasta este atât o decizie judecătorească, cât și în mod clar politică, întrucât legea nu este în mod evident aceeași de partea israeliană și palestiniană”, adaugă istoricul.

Orașul sfânt va fi de două ori în centrul atenției luni, întrucât va sărbători și „Ziua Ierusalimului”, celebrarea cuceririi orașului în timpul războiului de șase zile. O comemorare care se dovedește a fi extrem de tensionată în fiecare an.

SUA, aliatul Israelului, intervine

Confruntate cu violența, reacțiile comunității internaționale s-au înmulțit în ultimele ore, solicitând cu o voce comună „dezescaladarea” tensiunilor. Uniunea Europeană a cerut, într-o declarație, autorităților israeliene să acționeze „urgent” în această direcție, reamintind că „liderii politici, religioși și comunitari trebuie să dea dovadă de reținere și responsabilitate și să facă totul pentru a calma această situație explozivă”.

La fel, Statele Unite, aliații Israelului, au cerut „oficialilor israelieni și palestinieni să acționeze decisiv pentru a dezactiva tensiunile și a pune capăt violenței”. „Este absolut esențial ca toate părțile să dea dovadă de reținere și să se abțină de la orice acțiune provocatoare sau retorică”, a spus purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price.

Iranul vede „crime de război”, Erdogan „un stat terorist”

O altă reacție: cea a Rusiei, care sâmbătă și-a exprimat „îngrijorarea” și a cerut evitarea „escaladării violenței” la Ierusalim. La rândul său, Iordania, o țară care este oficial gardianul locurilor sfinte musulmane din Ierusalimul de Est, a denunțat o „agresiune sălbatică” din partea forțelor de securitate israeliene. O reacție care se alătură celei a Iranului, care îndeamnă Organizația Națiunilor Unite să condamne ceea ce consideră a fi o „crimă de război” a Israelului la Ierusalim.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a numit violența drept „atacuri abominabile ale Israelului”. „Vom continua să fim alături de frații și surorile noastre palestinieni în toate circumstanțele”, a scris șeful statului turc pe Twitter, numind Israelul un stat „terorist și criminal”, difuzând același mesaj în engleză, arabă și ebraică.