Charlie Munger este un miliardar care și-a făcut avere ca mâna dreaptă a lui Warren Buffett, cel mai faimos investitor din lume. La 97 de ani, Munger se crede urmașul celebrului arhitect Le Corbusier, chiar dacă nu are pregătire în materie. Miliardarul a promis că va da 200 de milioane de dolari Universității Santa Barbara din California (UCSB) cu o condiție: el este cel care va face planurile pentru noul cămin studențesc.
Și universitatea nu are nici un interes să modifice nimic din proiect, altfel nu va primi nici un cent. Proiectul lui Munger a reaprins dezbaterea despre miliardarii filantropi care se comportă ca niște despoți nu întotdeauna luminați.
„Va preveni sinuciderile”
Munger plănuiește să construiască o clădire cu 11 etaje care ar putea găzdui 4.500 de studenți. Pentru a înghesui atât de mulți oameni, 94% din camere vor fi fără ferestre. Acesta va preveni sinuciderile și va încuraja tinerii să iasă și să socializeze, potrivit miliardarului.
Însă, camerele vor fi „vesele”, inspirate din cabinele navelor de croazieră, precum cele ale Disney unde în cabinele fără ferestre paravanele schimbătoare recreează lumina zilei. Elevii vor putea regla luminozitatea dorită folosind un buton.
În ceea ce privește ventilația, destul de esențială în aceste vremuri de Covid-19, firma de arhitectură VTBS, care colaborează cu Munger, asigură că fiecare cameră va fi alimentată de „o sursă continuă de aer proaspăt”. Pentru a-l auzi, va fi chiar mai sănătos! Acest lucru va „îmbunătăți calitatea aerului, deoarece nu necesită ca studentul să-și deschidă fereastra”.
Un proiect „absolut uluitor”, se gudură universitatea
Modelul lui Munger este „Orașul radios”, un imobil modernist creat de Le Corbusier. Dar acest bloc din Marsilia „este prea îngust pentru a face spațiul interesant”, spune Munger, care afirmă că „a corectat lucrurile”. „Am luat erorile lui Corbusier și cele ale campusurilor universitare și le-am eliminat rând pe rând”.
Conducerea universității a aprobat luna trecută proiectul, pe care l-au descris drept „absolut uluitor”. Conceptul „inspirat și revoluționar” va oferi „o experiență rezidențială fără precedent”.
„Înghesuială ca în Bangladesh”
Nu și pentru Dennis McFadden, unul dintre membrii comisiei responsabile cu examinarea proiectului, care a demisionat spunând că este „tulburat” de lipsa consultării specialiștilor. Într-o scrisoare transmisă comisiei, el scrie că planul este „insuportabil din perspectiva lui ca arhitect, părinte și ființă umană”. În ciuda multiplelor studii care arată importanța luminii naturale, a aerului și a naturii pentru sănătate, Munger „pare să creadă că acestea nu contează”, scrie Express.
McFaddedn este „îngrijorat de densitatea studenților pe metru pătrat, care va semăna cu cea din Dhaka în Bangladesh”. El compară camerele cu „un dulap de mături în mijlocul unui depozit Ikea”.
Munger, care locuiește într-o casă proiectată la comandă, cu „multe ferestre”, l-a numit pe McFadden „un idiot”. Nu este prima dată când miliardarul joacă rolul arhitecților. În 2015, a donat 110 milioane de dolari Universității din Michigan și a proiectat o reședință pentru 600 de studenți, tot fără ferestre. La acea vreme, nimeni nu a găsit ceva de obiectat.
UCSB, ca multe universități americane, are probleme serioase cu cazarea studienților. La începutul anului școlar, a fost nevoită să plaseze temporar niște studenți la hotel. Construcția de noi cămine este costisitoare, iar universitățile publice din California, în special, suferă de mari reduceri bugetare.
Un cămin-închisoare
Proiectul lui Munger a reaprins dezbaterea despre miliardarii filantropi cu apucături de proprietari de plantații. „Una este să-ți pui numele pe o clădire, alta este un nivel de egocentrism de a pune condiția să accepți planul arhitectural al donatorului fără modificări”, a scris profesorul de la Stanford, Rob Reich, pe Twitter.
Dana Cuff, arhitect și profesor la Universitatea din California Los Angeles, a adăugat: Această clădire simbolizează „realitatea sumbră a sferei publice sărăcite, puterile uriașe ale regilor industriei și inegalitățile dureroase cu care se confruntă studenții, chiar și în cele mai bune instituții din țară”.
Cazul a inflamat rețelele de socializare care au comparat camerele căminului cu celulele unei închisori. Dar UCSB menține proiectul, fără modificări planificate pentru 2025. Fără îndoială pentru că Munger ar trebui să-și sporească donațiile și să plătească o mare parte din costurile estimate la 1,5 miliarde de dolari.
De partea sa, Munger a afirmat că va fi „un succes total”. „Dacă le permiteți donatorilor să-și aleagă arhitectul, cladirile arată ca un rahat. Acesta este un caz special. Fac asta de mult timp”, a declarat el într-un interviu pentru Architectural Record.