În timp ce Occidentul îi face temenele, China anunță un buget miliar în creștere

Pretinzând că dorește să reducă decalajul față de Occident și să-și apere mai bine granițele cu arme mai bune, China își mărește cheltuielile militare cu 6,8% în acest an.

Pe măsură ce tensiunile sino-americane cresc, Antony Blinken, secretarul de stat al SUA, a descris China, săptămâna aceasta, drept „cea mai mare provocare” a secolului.

Regimul președintelui Xi Jinping a anunțat, vineri un buget militar în creștere cu 6,8% pentru 2021. Această rată de creștere, mai mare decât în ​​2020 (+ 6,6%), a fost anunțată într-un raport al Ministerului Finanțelor publicat în marja sesiunii anuale a Parlamentului.

Beijingul intenționează să cheltuiască 1.355,34 miliarde de yuani (209 miliarde de dolari, 175 miliarde de euro) pentru apărare, sumă inferioară de trei până la patru ori cheltuielilor militare americane.

„Aceasta este o cifră oficială care probabil nu ia în considerare toate cheltuielile legate de apărare”, a declarat Adam Ni, directorul institutului China Policy Center (Australia). „Aceeași problemă există și în alte țări, inclusiv în Statele Unite”.

China justifică aceste creșteri din mai multe motive: recuperarea decalajului cu Occidentul, îmbunătățirea salariilor militarilor, în special pentru a atrage noi talente în cadrul armatei, dar mai ales pentru a-și apăra mai bine granițele cu armamente mai sofisticate.

Beijingul continuă să își afirme pretențiile de suveranitate în Marea Chinei de Sud (față de Vietnam și Filipine în special), în Marea Chinei de Est (pe insulele Senkaku controlate de Japonia), precum și în Himalaya, împotriva Indiei.

„Independența Taiwanului va însemna război”

Pregătirea pentru o ipotetică invazie a Taiwanului, o insulă de 23 de milioane de locuitori considerată de Beijing ca fiind chineză, cântărește, de asemenea, foarte mult asupra finanțelor Armatei Populare de Eliberare (PLA).

Opțiunea unui atac pe teritoriul insulei Taiwan ar trebui activată numai în cazul unei declarații oficiale de independență la Taipei, iar pregătirea pentru aceasta rămâne extrem de costisitoare (nave, rachete, avioane, exerciții).

Ostilă președintei taiwaneze, Tsai Ing-wen, al cărui partid este în mod tradițional indepedentist, armata chineză trimite acum avioane aproape zilnic în zona de identificare a apărării aeriene (Adiz) din Taiwan. „Independența Taiwanului va fi sinonimă cu războiul”, a avertizat, în ianuarie, Ministerul Apărării din China.

Alte fronturi: relațiile sino-americane și sino-indiene, în special tensionate în ultimul an. Statele Unite au trimis nave de război în Marea Chinei de Sud pentru a contracara ambițiile teritoriale ale Beijingului în zonă, dar și aproape de Taiwan pentru a sprijini conducerea taiwaneză.

O ciocnire între China și India la granița lor muntoasă a dus, de asemenea, la moartea a 20 de soldați indieni și a cel puțin patru militari chinezi în iunie anul trecut.

„Amenințările externe cu care se confruntă China o obligă să-și consolideze capacitățile de apărare”, în special în fața „amestecului american în problema Taiwanului”, explică Song Zhongping, expert chinez în PLA.

Marina își ia partea leului

Taiwanul și Marea Chinei de Sud fiind prioritățile Chinei, marina primește o mare parte din bugetul militar. Acesta a fost consolidat în ultimele 12 luni cu avioane, distrugătoare și lansarea a două portelicoptere de asalt amfibiu.

China, care are deja două portavioane (Liaoning și Shandong), construiește în prezent un al treilea. Întărirea armatei chineze, care pretinde că are o politică „defensivă” și „nu caută hegemonie sau expansionism”, stârnește totuși neîncredere în rândul națiunilor vecine.

„Puterea militară în creștere a Chinei ar putea, fără îndoială, să pară amenințătoare pentru alte țări asiatice (…) pentru Statele Unite”, a declarat James Char, expert militar chinez la Universitatea de Tehnologie Nanyang, Singapore.

„Dar PLA va avea încă nevoie de câțiva ani sau decenii înainte de a ajunge cu adevărat la performanțele dorite. Așa că probabil ar trebui să fie prudentă înainte de a începe lupte reale”.

Beijingul susține că cheltuielile sale militare doar urmăresc creșterea sa economică și că ele rămân moderate ca procent din PIB (aproximativ 2%), acolo unde Washingtonul și Moscova depășesc 3%, scrie Le Point.

Potrivit Institutului Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm (Sipri), Statele Unite se află în fruntea clasamentului în privința cheltuielilor militare în 2019 (732 miliarde de dolari) , înaintea Chinei (261), a Indiei (71), a Rusiei (65), a Arabiei Saudite (62) ) și Franței (50).