Finlanda și Suedia vor cere aderarea la NATO, vara aceasta. Putin va avea 1340 km de graniță cu Alianța / Reacția Kremlinului

Finlanda și Suedia s-ar putea alătura NATO încă din această vară, pe fondul invaziei ruse în Ucraina, în vreme ce oficialii americani au calificat războiul început de Vladimir Putin drept „o mare eroare strategică”.

Aderarea celor două țări la Alianța Nord Atlantică a fost „un subiect de discuție” în cadrul întâlnirii miniștrilor de Externe ai țărilor NATO, săptămâna trecută.

1340 km de graniță cu o țară NATO

Se așteaptă ca Finlanda să solicite aderarea la alianță în iunie, urmată de Suedia vecină, în ciuda avertismentelor din partea Rusiei că aderarea ar duce la „distrugerea țării lor”. De altfel, Kremlinul a declarat deja că, în acest caz, Rusia va trebui să „reechilibreze situația” luând propriile măsuri, potrivit purtătorului de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov.

Premierul Finlandei, Sanna Marin, a declat anterior că „a venit timpul” ca țara sa să-și „reconsidere poziția” față de NATO. Iar premierul Suediei, Magdalena Andersson, a declarat că „nu exclude în nici un fel” candidatura țării sale la Alianță.

Finlanda, care are o graniță cu Rusia de 1340 km, și care a fost invadată de Armata Roșie în 1939, nu a fost niciodată membră a alianței de apărare din Războiul Rece, preferând în schimb să-și organizeze propria protecție.

Cu toate acestea, de la invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie, sondajele de opinie comandate de instituțiile de presă finlandeze au arătat o schimbare rapidă a opiniei publice, majoritatea fiind acum în favoarea aderării la NATO, scrie Daily Mail.

Iar Suedia efectuează în prezent o revizuire a securității sale, care urmează să fie finalizată la sfârșitul acestei luni – similar cu calendarul Finlandei. Dacă celor două țări li s-ar acorda calitatea de membru, alianța NATO va include 32 de națiuni, în speranța că armata rusă va fi și mai mult solicitată.

„Rusia nu este vecinul pe care îl credeam”

Suedia și Finlanda sunt cele mai apropiate două țări de Rusia la Cercul polar arctic, Kremlinul amenințând anterior cu „consecințe militare” dacă oricare dintre ele ar adera la NATO.

Sanna Marin a spus: „Rusia nu este vecinul pe care îl credeam”. Ea a adăugat: „Cred că vom avea discuții foarte atente, dar, de asemenea, nu vom pierde mai mult timp decât trebuie în acest proces, pentru că situația este, desigur, foarte gravă”.

Finlanda a optat să rămână neutră încă din cel de-al Doilea Război Mondial, alegând în schimb să acționeze ca un tampon între Est și Vest când Europa a fost divizată în timpul Războiului Rece, oferindu-i mai multă flexibilitate în politica sa externă, în timp ce a atenuat temerile Rusiei privind o expansiune occidentală.

Dar Alexander Stubb, care a condus guvernul finlandez în 2014 și 2015, a mai spus că țara ar putea decide să se alăture alianței militare încă din luma mai. El a adăugat: „La începutul războiului (din Ucraina) am spus că agresiunea lui Putin va determina Finlanda și Suedia să solicite aderarea la NATO.

„Am spus că nu va fi o chestiune de zile sau săptămâni, ci de luni. Finlanda va aplica în câteva săptămâni, cei mai târziu în mai. Suedia o va urma, în acelați timp”.

Moscova flutură repetarea scenariului Ucraina

Parlamentarul rus Vladimir Dzabarov, (partidul Rusia Unită) membru al Consiliului Federației Ruse, a dedclarat săptămâna trecută că este puțin probabil ca „finlandezii să semneze ei înșiși pentru distrugerea țării lor”, amenințând cu repetarea scenariului invadării Ucrainei, declanșată în parte de voința Kievului de a adera la NATO.

Aceste informații survin în timp ce NATO se pregătește să desfășoare o forță militară permanentă, la scară mare, pe flancul estic, capabilă să respingă o invazie rusă similară cu cea din Ucraina. În prezent, NATO desfășoară doar o forță relativ mică în statele baltice care se învecinează cu Rusia și Belarus, ceea ce urmărește să semnaleze un angajament față de apărarea țărilor, mai degrabă decât o apărare credibilă în sine.

Ca parte a „resetării” majore a NATO, această prezență va fi înlocuită cu una capabilă să respingă armata rusă, fără a fi nevoie să fie chemate întăriri din întreaga Alianță. Secretarul general Jens Stoltenberg a declarat că NATO se află „în mijlocul unei transformări foarte fundamentale” care va reflecta „consecințele pe termen lung” ale acțiunilor lui Vladimir Putin.