Europa nu era pregătită pentru căldura extremă pe care a cunoscut-o în această infernală lună iulie. Acest lucru este evident din bilanțul de până acum al valului de căldură – peste 2.000 de persoane au murit în Spania și Portugalia, număr care se așteaptă să crească atunci când vor fi publicate datele din Franța, Marea Britanie, Belgia și Olanda, precum și din cea mai mare parte a Europei Centrale și de Est, unde căldura a persistat în weekend.
Lipsa de pregătire a Europei a fost pusă în evidență atunci când incendii masive s-au răspândit în Franța, Spania, Grecia și Portugalia săptămâna trecută și, în loc să desfășoare avioane suplimentare de stingere a incendiilor, Uniunea Europeană purta negocieri pentru a le cumpăra.
Nu sunt răspunsuri pentru o planetă fierbinte
De asemenea, a putut fi observat și impactul pe care valul de căldură l-a avut asupra întregii economii – energia, transporturile și infrastructura tehnologică s-au luptat să funcționeze la temperaturi care au depășit 40 de grade Celsius.
La cel mai înalt nivel, guvernele europene pur și simplu nu reușesc să planifice în mod adecvat răspunsuri pentru o planetă mai fierbinte. Toate țările UE au elaborat planuri naționale privind modul în care vor face față schimbărilor climatice. Însă acestea sunt adesea puțin elaborate și fără finanțare.
În conformitate cu legislația UE, fiecare țară membră trebuie să raporteze cât cheltuiește pentru așa-numita „adaptare la schimbările climatice”, în total și pe sectoare. O analiză a Politico a rapoartelor arată că 20 din cele 27 de țări nu oferă detalii despre planurile lor de cheltuieli sau oferă puține detalii.
Căldura este cel mai mortal dezastru natural din Europa. În ultimele patru decenii, între 76.000 și 128.000 de persoane au murit în urma valurilor de căldură, arată datele Agenției Europene de Mediu (EEA).
Însă cel mai mare număr de decese cauzate de căldură din ultimele decenii nu a fost înregistrat în Spania sau Italia, țări tipic calde, ci în Germania, ceea ce evidențiază rolul jucat de politicile locale și de nivelul de pregătire.
Potrivit OMS, mai puțin de jumătate dintre cele 27 de țări din UE au planuri de acțiune pentru a gestiona impactul căldurii extreme asupra sănătății – iar dintre cele care au planuri, mai mult de jumătate sunt insuficient finanțate.
„Discrepanța dintre nivelul de pericol și ritmul de acțiune este scandaloasă”, a declarat Martin Herrmann, un medic din Munchen și președinte al Alianței germane pentru protecția climei și sănătate, o rețea de lucrători din domeniul sănătății.
Unele țări au început să ia măsuri după un val de căldură mortal în 2003. Franța a adoptat un așa-numit plan de caniculă pentru a-i alerta și proteja mai bine pe locuitori; multe dintre autoritățile sale municipale și-au înregistrat, de asemenea, cei mai vulnerabili cetățeni, astfel încât aceștia să poată lua legătura cu consilierii sanitari atunci când se apropie un val de căldură.
Birocrație cu focul în ceafă
La cinci ani după ce Ministerul Mediului din Germania a solicitat elaborarea unor planuri de acțiune locale pentru combaterea căldurii, un sondaj realizat de cotidianul Die Zeit în rândul a 300 de autorități districtuale germane a arătat că 80% dintre acestea nu au niciun protocol în vigoare.
De asemenea, țara nu este pregătită să facă față incendiilor de pădure în ritmul și la scara la care acestea cuprind acum suprafețe mari de teren. Numai în landul Renania de Nord-Westfalia au izbucnit 11 incendii în patru zile.
Chiar dacă se grăbesc să ajungă la câmpurile și pădurile în flăcări, pompierii se confruntă cu o rețea birocratică încâlcită, a declarat Ulrich Cimolino de la Asociația germană a pompierilor.
Șefii brigăzilor trebuie să solicite elicoptere de stingere a incendiilor de la centrul de comandă local, care trebuie să ceară aprobare guvernului regional, care trebuie să ceară ministerului federal de Interne, care apoi verifică dacă poliția regională sau federală sau piloții armatei sunt disponibili pentru a zbura.
În cel mai bun caz, acest proces durează una sau două ore, a declarat Cimolino pentru presa germană. Dar unele state cer, de asemenea, să fie completate formulare – totul în timp ce focul se extinde – ceea ce înseamnă că aprobarea poate dura mai multe ore.
Comparați această situație cu cea din Grecia, unde autoritățile au trimis săptămâna aceasta 15 avioane pentru a lupta împotriva flăcărilor din regiunea Atenei în 26 de minute de la localizarea incendiului, a relatat ziarul Kathimerini.
Infrastructura și spațiul cibernetic, lovite
În multe părți ale Europei, în urma valului de căldură, infrastructura critică a cedat în urma creșterii temperaturilor. La Londra, aeroportul Luton a fost nevoit să suspende zborurile după ce căldura a deteriorat pista. O mare parte din sistemul feroviar din Marea Britanie a fost închisă. În Țările de Jos, Amsterdam a recurs la stropirea cu apă a podurilor pentru a le menține funcționale, în timp ce în Italia, autostrada și liniile de cale ferată care leagă Trieste de restul țării au trebuit să fie închise din cauza incendiilor de vegetație care au cuprins zona.
În Franța și Belgia, centralele nucleare și-au întrerupt sau redus activitatea deoarece apa de răcire a devenit prea caldă.
Nici măcar spațiul cibernetic nu este imun la căldură. Atât Google, cât și divizia cloud a Oracle au suferit defecțiuni” ale unităților de răcire în Marea Britanie săptămâna trecută – Oracle indicând drept cauză „temperaturile ridicate neobișnuite pentru acest sezon”.
Centrele de date din Europa, care alimentează tot felul de activități zilnice pe internet, sunt greu de menținut la rece în cele mai bune momente. Acesta este unul dintre motivele pentru care centrele de date ale unora dintre cele mai mari companii de tehnologie au fost amplasate în climatele nordice și, de cele mai multe ori, lângă surse de apă care pot fi folosite pentru a răci serverele.
Majoritatea locuințelor, addaptate să rețină căldura
Adaptarea infrastructurii și a orașelor pentru a deveni rezistente la căldură va avea, de asemenea, un preț ridicat. Majoritatea locuințelor din nordul Europei sunt construite pentru a reține mai degrabă decât pentru a evacua căldura și, de obicei, nu au unități de aer condiționat, ceea ce înseamnă că pentru a le face mai rezistente la căldură vor fi necesare renovări în masă.
Casele spaniole sunt dotate cu aer condiționat de aproximativ patru ori mai mult decât cele franceze. În Marea Britanie, estimările variază între 1 și 5 la sută din locuințe.
Ultima frontieră a pregătirii este în mintea europenilor. Chiar dacă agențiile meteorologice au emis avertismente din ce în ce mai dese cu privire la riscul pentru viață reprezentat de căldura record, mulți oameni și-au împachetat grătarele și loțiunea de soare, gata de distracția de vară.
Secțiuni din presa britanică au luat în derâdere îngrijorările cu privire la persoanele în vârstă, tinerii și bolnavii, care sunt expuși unui risc mult mai mare în zilele toride. În Germania, chiar și instituțiile responsabile pentru persoanele vulnerabile, cum ar fi casele de îngrijire și grădinițele, adesea nu tratează temperaturile ridicate ca pe o amenințare.