Când a declarat că vrea încheierea lărgirii NATO, Rusia s-a referit în primul rând la Ucraina și Georgia, două țări care făceau odinioară parte din sfera ei de influență. Dar și la Finlanda, țară care, ca mare ducat autonom, a fost sub controlul său între 1809 și 1917 și cu care împarte o graniță lungă de 1.300 km.
În plus, în timpul Războiului Rece, Finlanda a urmat o politică de strictă neutralitate între NATO și Uniunea Sovietică. Apoi, în 1995, a ajuns să adere la Uniunea Europeană și a inițiat o apropiere de Alianța Nord Atlantică, fără însă a face pasul aderării, mulțumindu-se să participe, la fel ca Suedia, la Parteneriatul pentru Pace.
Anexarea Crimeei, semnalul de alarmă
Numai că anexarea Crimeei de către Rusia, în 2014, a schimbat situația. Și, atât în Suedia, cât și în Finlanda, problema aderării în sfârșit la NATO a început să fie dezbătută. În același timp, aceste două țări și-au întărit cooperarea militară, în timp ce s-au apropiat de Statele Unite, și chiar de Marea Britanie, în cadrul Forței Expediționare Comune (Joint Expeditionary Force, JEF), creată de Londra.
În 2016, un raport transmis guvernului finlandez estima că aderarea Helsinki la NATO ar fi relevantă doar dacă Stockholm ar proceda la fel.
„Aderarea Finlandei fără Suedia ar crea o situație strategică delicată a unui avanpost fără continuitate teritorială cu NATO”, în timp ce „dacă Suedia ia singură decizia de a adera la NATO, atunci Finlanda ar fi mai expusă și mai vulnerabilă decât în prezent”, au explicat autorii acestui document.
Ei au astimat, de asemenea, că o apartenență la NATO „ar întări descurajarea împotriva unui posibil atac împotriva” Finlandei… în timp ce ar putea provoca o „criză gravă cu Rusia pentru o perioadă nedeterminată”.
„Opțiunea NATO” și libertatea de alegere
Oricum, de atunci, Finlanda și Suedia nu au făcut niciun pas pentru aderarea la NATO.
Totuși, o astfel de opțiune nu este exclusă, întrucât Parlamentul suedez a adoptat astfel, în 2020, o „opțiune NATO”, care ar permite o posibilă aderare „accelerată” la Alianță dacă este cazul.
În ceea ce privește Finlanda, dezbaterea a fost reînviată la începutul anului de către președintele Sauli Niinisto și șefa guvernului finlandez, Sanna Marin.
„Spațiul de manevră și libertatea de alegere a Finlandei includ și posibilitatea de aliniere militară și de a cere aderarea la NATO, dacă vom decide noi înșine acest lucru”, a declarat Sauli Niinstro, în mesajul său de Anul Nou, scrie Opex 360.
La rândul ei, Sanna Marin a spus exact același lucru în mesajul ei de Anul Nou. „Finlanda își păstrează posibilitatea de a aplica pentru aderarea la NATO.(…) Trebuie să apărăm această libertate de alegere și să ne asigurăm că ea rămâne o realitate, pentru că face parte din dreptul fiecărei țări de a decide asupra propriilor politici de securitate”, a susținut ea, înainte de a da asigurări că Helsinki va continua „să-și intensifice cooperarea europeană în domeniul securității și apărării”.
Moscova amenință cu „consecințe grave”
Aceste declarații au fost făcute când, săptămâna trecută, diplomația rusă a avertizat Finlanda și Suedia împotriva „consecințelor grave” în cazul aderării la NATO.
„Este evident că aderarea Finlandei și Suediei la NATO (…) ar avea consecințe militare și politice grave care ar necesita un răspuns adecvat din partea rusă”, a declarat Maria Zaharova, purtătorul de cuvânt al Ministerulul rus de Externe.
Ea a adăugat: „Politica de a nu face parte din nici o alianță, dusă în mod tradițional de Stockholm și Helsinki, este considerată de Moscova un factor important în asigurarea stabilității în Europa de Nord”.