Lucrările tunelului Fehmarnbelt, care va lega Germania de Danemarca, au început, proiectul – unul din cele mai mari de infrastructură de transport din Europa – fiind criticat însă.
În 2029, va fi posibilă conectarea Hamburg de Copenhaga în mai puțin de două ore și jumătate, datorită acestui tunel lung de 18 km, sub Marea Baltică.
„Scandinavia va fi mai strâns legată de Europa continentală”
Fehmarnbelt va fi atunci cel mai lung tunel rutier și feroviar subacvatic din lume. Cel mai lung tunel subacvatic, în Hong Kong, are în prezent „doar” 6,7 kilometri lungime.
„Acesta este unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură de transport din Europa din deceniul actual”, a declarat Enak Ferlemann, secretar de stat la Ministerul German al Transporturilor, care a a dat startul lucrărilor pe partea germană, la Puttgarden.
„Datorită acestei noi legături, toată Scandinavia va fi mai strâns legată de Europa continentală” , a adăugat colegul său Benny Engelbrecht, ministrul danez al Transporturilor. Tunelul va economisi astfel timp cu cincizeci de minute față de călătoria actuală (o oră cu feribotul sau 160 km ocolire pe drum).
După ce s-au gândit să construiască un pod peste strâmtoare, inginerii au optat în cele din urmă pentru un tunel submarin cu cinci benzi (două pentru mașini, două pentru trenuri și o bandă tehnică).
Tunelul va fi format din 89 de secțiuni diferite, fiecare având 217 metri lungime și cântărind nu mai puțin de 73.000 de tone, care vor fi construite și turnate în doc uscat. Acestea vor fi apoi conectate sub apă și vidate.
Specialiștii nu au luat în considerare forarea pe fundul mării, deoarece straturile geologice sunt prea fragile în această locație. Se va săpa așadar un șenal pe fundul apei unde se vor depune secțiunile.
Nisipul și pietrele excavate pentru șanțul tunelului, adică 19 milioane de metri cubi, vor fi utilizate pentru rambleul țărmului de la intrarea în tunel, adăugând 300 de hectare de uscat pe partea daneză.
„Inutil și dezastruos din punct de vedere ecologic”
Condus de Vinci, șantierul are întârzieri. Inițial, tunelul urma să fie finalizat anul acesta. Dar dacă lucrările au început de câteva luni pe partea daneză, acestea fac obiectul unei obstacole aprige pe partea germană, scrie Korii.
Oponenții, care denunță un proiect „inutil” și „dezastruos din punct de vedere ecologic”, au multiplicat plângerile civile și contestațiile administrative. Potrivit asociațiilor de mediu, tunelul trece prin mijlocul unei zone marine protejate, cu recife și bancuri de nisip rare care servesc drept refugiu pentru marsuini, foci, bureți de mare și scoici.
Oponenții cred, de asemenea, că prognozele de trafic sunt supraestimate, în condițiile în care feriboturile traversează strâmtoarea deja la doar 40% din capacitate.
Germanii nu au prea multe de ce să se plângă. Danezii vor prelua, de fapt, întregul cost de 7,1 până la 7,4 miliarde de euro pentru construirea tunelului, Germania plătind doar pentru legătura rutieră și feroviară, adică 3,5 miliarde de euro.
Aceasta amintește de dificultățile proiectelor transfrontaliere precum tunelul Lyon-Torino între Franța și Italia, care face și el obiectul multor obstacole și neînțelegeri, în special din partea guvernului italian. Lansat în 1995, proiectul nu va fi pus în funcțiune până în 2030.