Potrivit Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite, FAO, se așteaptă ca cheltuielile globale pentru importurile de alimente să ajungă la 1940 miliarde de dolari în acest an.
Cheltuielile mondiale pentru importurile de alimente vor ajunge la 1940 miliarde de dolari în 2022, cu 10% mai mult decât în anul precedent, din cauza creșterii prețurilor, a anunțat vineri FAO.
Grâul: Peste 30 de țări depind de Rusia și Ucraina
În paralel cu această explozie a cheltuielilor pentru alimente, factura mondială a importurilor de inputuri agricole, în special de îngrășăminte, ar trebui să crească cu 48% față de 2021, avertizează FAO, care este îngrijorată de situația țărilor sărace, deja afectate de insecuritate alimentară.
În raportul său bianual „Perspective alimentare”, FAO avertizează că consecințele vor fi dramatice pentru țările sărace importatoare, care vor plăti mai mult pentru mai puțin. În timp ce „cea mai mare parte a creșterii facturii se datorează țărilor cu venituri ridicate”, acestea vor înregistra, de asemenea, o creștere a volumelor achiziționate, spre deosebire de țări vulnerabile din punct de vedere economic, informează BFM TV.
Creșterea generală a facturii alimentare, agravată pentru țările importatoare de deprecierea monedelor lor față de dolar, principala monedă de schimb pe piețele internaționale, este direct legată de războiul din Ucraina – după o perioadă inițială de creștere datorată redresării economice post-Covid-19.
Conflictul, în care sunt implicate două superputeri agricole, Rusia și Ucraina, care reprezentau 30% din comerțul mondial cu grâu și 78% din exporturile de ulei de floarea-soarelui înainte ca Vladimir Putin să invadeze țara vecină, a împins prețurile cerealelor la niveluri fără precedent. Mai mult de 30, importatoare nete de grâu, depind de Rusia și Ucraina pentru cel puțin 30% din importurile lor.
Preț triplu la îngrășăminte
Deschiderea unui coridor maritim securizat a permis ca peste 10 milioane de tone de produse agricole să fie scoase din Ucraina de la 1 august, ceea ce a dus la o scădere prudentă a prețurilor pe piețe. Un alt factor de relaxare este faptul că producția mondială de grâu „se așteaptă să atingă un nivel record de 784 de milioane de tone în 2022/23”, determinată în special de recoltele din Rusia și Canada. Dar alți factori cântăresc greu în balanța țărilor importatoare sărace, avertizează FAO: factura mondială a importurilor de inputuri agricole, în special de îngrășăminte, ar urma să ajungă la „424 de miliarde de dolari în acest an, în creștere cu 48% față de 2021”.
Acest lucru se datorează costurilor ridicate la gaze și îngrășăminte azotate, din care Rusia a fost cel mai mare exportator mondial și ale căror prețuri s-au triplat într-un an. „Ca urmare, unele țări ar putea fi forțate să reducă aplicarea de inputuri, ceea ce ar duce aproape inevitabil la o scădere a productivității agricole și a rezervelor naționale de alimente”, a declarat FAO.
Organizația ONU, care consideră că „impactul negativ asupra producției agricole mondiale și a securității alimentare se va extinde până în 2023”, solicită de luni de zile înființarea unui mecanism de finanțare pentru țările puternic dependente de importuri. Raportul salută ca fiind „un pas important și binevenit pentru a ușura povara cheltuielilor cu alimentele importate” anunțul făcut de FMI la sfârșitul lunii septembrie cu privire la lansarea unei ferestre de „șocuri alimentare”, deschisă timp de un an și destinată țărilor cu venituri mici, care oferă acces rapid la finanțare de urgență sau în cazul unei creșteri bruște a prețurilor.