Parca nu ar fi de ajuns ca platim sute de taxe si impozite. Dar unele dintre acestea sunt de-a dreptul ciudate, daca nu chiar bizare. Da, dintre toate, de departe cea mai ciudata taxa este cea pe apa de ploaie.
Daca nu stiati, aflati ca in facturile platite pentru canalizare, o parte din bani este pentru apa de ploaie ajunsa in canal.
Potrivit normelor in vigoare, nivelul taxei se stabileste prin decizia Consiliului local al primariilor la care se adauga un algoritm stabilit in functie de datele furnizate de meteorologi privind precipitatiile. Asta inseamna ca, cu cât ploua mai mult, cu atât facturile la apa sunt mai mari.
*Apa meteorica*
Autoritatile spun ca prin taxa pe apa de ploaie, numita pompos “meteorica”, oamenii platesc faptul ca respectiva apa, odata ajunsa la sol, este preluata de sistemul de canalizare. Adica, prin plata taxei pe apa de ploaie, amortizam constructia sistemului de canalizare. Sistem care si asa e foarte vechi, dupa cum se poate vedea cu ochiul liber dupa fiecare ploaie, când majoritatea oraselor românesti sunt sub apa.
Mai mult, daca va uitati atent la factura de apa, veti constata ca taxa pe apa de ploaie este taxata lunar de furnizorul de apa, oricare ar fi el. In Capitala, de exemplu, ne taxeaza pe apa de ploaie ApaNova.
*Ploua, nu ploua, platim*
E ceva care totusi ne scapa. Cum se face ca vara, când precipitatiile sint totusi mai putine sau deloc, facturile la apa cresc?
Potrivit algoritmului de calcul, fiecare cetatean, indiferent ca locuieste la casa sau la bloc, indiferent daca are canalizare sau nu, plateste diferentiat factura la compania de apa.
Cine poate stabili in ce cartier ploua mai putin si in care mai mult sau pâna la ce cifra este luat in calcul coeficientul transmis companiei de meteorologie, ca sa fie real? Pentru ca, se stie, in cazul precipitatiilor de pâna la 3 litri pe metru patrat, apa nu ajunge in sistemul de canalizare? Sau ce ne facem cu situatiile in care apa se scurge direct in pamânt? Pe când taxa pe vânt?
*Alte taxe ciudate*
O alta taxa ciudata este “taxa pe pahare de cristal”. Astfel, detinerea de pahare de cristal este considerata un lux, iar statul percepe o acciza de 30%, desi in UE nu se taxeaza cristalurile. Si „timbrul pentru cal” poate intra la categoria “ciudatenii”. Aceasta este o taxa anuala care, teoretic, trebuie platita de toti proprietarii de cai, pentru finantarea activitatii Autoritatii Hipice Nationale.
*Un exemplu*
Doi pensionari din Hunedoara, cu o pensie adunata de 900 de lei, au avut pe factura 18 metri cubi de apa potabila consumati si 88 de metri cubi de apa… plouati. Pentru apa potabila au avut de platit 40 de lei, iar pentru cea de ploaie aproape 60 de lei.
Ion Bogdan