Dupã Belgia şi Austria, ţara noastrã este al treilea stat european care a înfiinţat un registru naţional al erorilor din sistemul medical. Caracterul secret al acestuia a fost necesar pentru a-i convinge pe medici sã-şi mãrturiseascã greşelile, în vederea analizãrii cauzelor şi prevenirii repetãrii acestora.
Funcţional deja de aproape trei ani şi aflat în stadiu de legiferare în prezent, Registrul naţional al evenimentelor adverse asociate asistenței medicale urmãreşte greşelile medicale din spitale care au dus la invaliditatea sau moartea pacienţilor. “Siguranţa insuficientã a pacienţilor reprezintã atât o problemã gravã de sãnãtate publicã, cât şi o povarã economicã importantã pentru resursele limitate din domeniul sãnãtaţii. Registrul este un suport prin care sunt gestionate greşelile cadrelor medicale, cu asigurarea confidenţialitãţii datelor cu caracter personal, fãrã caracter acuzator, în scopul învaţãrii din erori”, se aratã în expunerea de motive a proiectului legislativ. Registrul naţional, gestionat de Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS), cuprinde, printre altele, evenimentele adverse care afecteazã neintenţionat şi nedorit sãnãtatea pacienţilor, provocând rãnirea, dizabilitatea sau moartea pacientului. Cel mai grav este considerat însã evenimentul santinelã, care reprezintã evenimentul catastrofic, soldat cu decesul sau invaliditatea permanentã a pacientului, acesta reflectând grave disfuncţionalitãţi la nivelul unitãţii sanitare şi necesitând o analizã şi mãsuri imediate.
Medicii nu ştiu sã identifice greşelile
Preşedintele Autoritãţii Naţionale de Management al Calitãţii în Sãnãtate, secretarul de stat Vasile Cepoi, susţine cã marea problemã este aceea cã medicii şi asistentele nu ştiu cum sã identifice erorile, nu ştiu cum sã le clasifice corespunzãtor şi nu fac cum trebuie analiza pentru identificarea cazurilor. “Scopul registrului este identificarea acestor evenimente şi învãţarea din erori. Noi le transformãm în studii de caz, pe care le dãm profesioniştilor, ca sã vadã şi sã previnã eventualele cazuri similare. Vãzând cã nu ştiu, am început sã facem workshop-uri regionale, unde chemãm medicii şi îi învãţãm. Am vorbit şi cu doamna ministru ca sã putem obliga directorii medicali şi şefii de secţie sã facã acest curs privind riscul clinic, care este, de fapt, riscul de a produce un prejudiciu unui pacient în timpul asistenţei medicale. Acum ministerul a luat deja decizia de a introduce la rezidenţiat cursul obligatoriu de management al riscurilor clinice pentru fiecare specializare.
Anul trecut s-au raportat în România peste 100 de evenimente santinelã, greşeli medicale soldate cu moartea pacienţilor. Ele nu sunt cunoscute nici mãcar de cãtre medici atâta timp cât nu-ţi pui problema sã le identifici ca atare, sã le analizezi şi sã vezi câte decese au fost cauzate de erorile medicale. Nu le ştie nimeni la ora actualã. În momentul în care a decedat un pacient trebuie sã vezi dacã se mai putea face ceva ca sã nu moarã sau dacã a fost evoluţia naturalã a bolii”, a afirmat dr.Vasile Cepoi.
Doctorii se tem sã raporteze greşelile
Preşedintele Autoritãţii Naţionale de Management al Calitãţii în Sãnãtate ne spune cã, în 2014, americanii au declarat 240.000 de decese cauzate de greşelile medicilor, iar francezii, 90.000 de decese, pe plan mondial, fiind a treia cauzã de deces dupã bolile cardiovasculare şi oncologice.
“La noi, deocamdatã, nu ştim câţi pacienţi mor din cauza greşelilor medicale. Se mai raporteazã, dar problema este cã, nefãcând nişte analize corecte, nici nu ajung la cauzã. În analiza asta nu trebuie sã gãseşti un vinovat, trebuie sã gãseşti o cauzã, pentru cã în aceleaşi condiţii şi alţii vor face aceeaşi greşealã. Acest lucru l-a spus şi Institutul American de Medicinã din 1999, cã a greşi e omeneşte, şi au arãtat cã dacã o sã mergem pe ideea de a identifica vinovaţi nu o sã rezolvãm niciodatã problema. Dacã managementul spitalului a organizat un sistem de evaluare a efectelor adverse poate sã rezolve chiar şi un singur medic, pentru cã existã protocoale, se pot face autopsii ca sã vezi cauza morţii şi ca sã vezi dacã ce ai gândit tu clinic se potriveşte cu ce ai gãsit acolo. Doctorii se tem, iar teama nu ai cum s-o elimini aşa uşor. Asta se eliminã peste generaţii. Dacã ani de zile ai fost pedepsit pentru tot ce ai fãcut sau dacã nu ai fost pedepsit puteai fi pedepsit, atunci ai sã ascunzi lucrul acesta”, ne-a precizat secretarul de stat dr.Vasile Cepoi.