Cancelarul german Angela Merkel a pledat luni, la 30 de ani de la căderea Cortinei de Fier, în favoarea unei Europe a „solidarităţii şi libertăţii”. Ea a invocat în sprijinul spuselor ei incidentele din 1989 care au condus la sfârşitul despărţirii estului de vestul continentului.
La invitaţia premierului ungar Viktor Orban, Angela Merkel s-a dus luni în Ungaria, în oraşul de frontieră Sopron unde, la 19 august 1989, peste 600 de est-germani, aflaţi în vacanţă în Ungaria, au profitat de deschiderea unui post de frontieră cu Austria, cu ocazia unei „picnic paneuropean”, pentru a fugi în Vest.
Evenimentul a fost o breşă decisivă în „Cortina de Fier”, această despărţite ideologică, iar paoi fizică, stabilită în Europa imediat după al Doilea Război Mondial între zona de influenţă sovietică în est şi ţările din Vest, simbolizată de Zidul Berlinului. Picnicul „a devenit un simbol internaţional care dovedeşte că dorinţa de libertate nu poate fi respinsă”, a apreciat Merkel într-un discurs susţinut alături de Orban, după o slujbă religioasă într-o biserică din oraş.
„Sopron arată ceea ce ne face europeni”, a adăugat ea – picnicul era o „poziţionare în favoarea solidarităţii, libertăţii şi păcii, pentru o Europă cu faţă umană”. Prin această ultimă formulă – „Europă cu față umană”, Angela Merkel dă o replică atitudinii și comportamentului guvernului maghiar față de imigranții din Orientul Mijlociu. Probabil că șefa Cabinetului german dă o replică și celor spuse de Horst Seehofer, ministrul de Interne din Guvernul pe care îl conduce ea însăși, și care a declarat zilele trecute că solicitanţii de azil din Siria ar putea să fie deportaţi dacă se află că s-au întors acasă în vizite private regulate după ce au fugit din ţară. Această poziționare față de imigranți este una contrarie celei susținute până acum de Merkel, care a fost puternic învinuită după ce a dat drumul la sute de mii de imigranți în doar un în Germania, începând cu 2015. Asemenea contradicții sunt indicații inclusiv pentru faptul că în Cabinetul pe care trebuie să-l conducă nemțoaica nu este unitatea pe care orice lider și-ar dori-o.
Din 2015, peste 200 de kilometri de bariere ridicate de Guvernul Orban împotriva migranţilor, închid frontierele de ale Ungariei cu Serbia şi Croaţia. Merkel a respins întotdeauna această „politică a sârmei ghimpate” în centrul UE.
Amfitrionul și oaspetele său sunt adevărați veterani în fruntea statelor lor: Angela Merkel se află la putere din 2005, Viktor Orban din 2010. Cei doi lideri s-au întâlnit ultima oară în iulie 2018, cu ocazia unei vizite a lui Orban la Berlin. Cancelarul a profitat atunci de ocazie şi i-a amintit omologului său datoria „umanitatăţii”, în contextul în care Budapesta a fost criticată, în numeroase rânduri, din cauza tratamentului pe care-l aplică solicitanţilor de azil reţinuţi la frontierele ţării.
Fiecare în felul său, cancelarul şi premierul au fost marcaţi profund de evenimentele din 1989, care au condus la căderea Zidului berlinului la 9 noiembrie. „Deschiderea Cortinei de Fier în Ungaria a deschis calea către reunificarea germană”, a replicat Viktor Orban luni.
Pentru detalii, citiți și Germania vrea să-i deporteze pe imigranții din Siria primiți de Merkel.