Desi este vanduta pe post de mare gaselnita, desecretizarea protocoalelor SRI-DNA este in realitate un mare fas.
Scoasa in fata de Liviu Dragnea, premierita Viorica Dancila a solicitat desecretizarea intelegerilor facute intre SRI si alte institutii, cu precadere DNA, in vederea eficientizarii luptei anticoruptie. Iar cum CSAT-ul condus de Klaus Iohannis s-a extras din start din ecuatia protocoalelor, invocand faptul ca documentele cu pricina nu au aterizat pe masa sa, la fileu a ramas, in principal, SRI-ul. Un serviciu despre care este greu de crezut ca poate fi dat peste cap de o cerere venita din partea politicienilor, indiferent ca este condus de Maior, Coldea sau Hellvig. Si mai ciudat este ca actualul sef al Serviciului, Educard Hellvig, a achiesat din prima la scoaterea la lumina a protocoalelor – asa cum a anuntat, ieri, seful Comisiei SRI Claudiu Manda. Mai sa fie, cata solicitudine! Si asta intr-un caz in care SRI ar urma sa iasa bine sifonat, conform datelor deja stiute.
Serviciile nu sunt proaste, protocoalele vor trece testul legalitatii
Atata amabilitate nu face decat sa confirme faptul ca aparitia incriminatelor protocoale nu va schimba cu nimic situatia. Nu va baga la apa pe nimeni, ci doar va livra televiziunilor marfa de tocat. Si asta pentru ca distinsii nostri legiuitori au votat cu siguranta (din neglijenta, interes, necunoastere sau prostie) prevederi suficient de incurcate si ambigue cat sa permita protocoalelor sa ”zboare pe sub radar”. In mod cert, protocoalele vor trece testul legalitatii iar cel al moralitatii nu se pune. ”Cine credeti ca este atat de prost sa scrie ilegalitati?”, a avertizat deja Traian Basescu. Poate parlamentarii – ale caror proiecte intra deseori in conflict cu Constitutia, dar nu si cei din serviciile secrete. Servicii care ii imbarliga si compromit pe politicieni ori de cate ori au interes. Protocoalele se vor desecretiza fara a zgudui nimic si pe nimeni. Serviciile isi vor vedea de treaba (punand eventual bazele unui nou ”stat paralel”), politicienii vor tremura in continuare cu gandul la dosarele puse la pastrare, magistratii vor lupta impotriva legii raspunderii iar fraierii vor crede ca exista totusi o tabara mai curata in toata aceasta mizerie. Le dam o veste proasta: nu exista.