O decizie de ultim moment vine de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). E vorba despre o decizie definitivă în cazul lui Traian Băsescu, fostul șef al statului, actualmente europarlamentar.
Instanța Supremă a decis: Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea.
UPDATE 2: S-a aflat și o prim- reacție a fostului președinte al României. Traian Băsescu a postat un scurt mesaj, telegrafic, după ce a aflat decizia instanței, anunțând că se va adresa Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO). „Am luat nota de decizia ICCJ pe care nu o voi comenta public, asa cum am procedat de-a lungul întregului proces.
UPDATE:
Minuta instanței:
„Admite excepţia inadmisibilităţii invocată din oficiu. Respinge, ca fiind inadmisibil, recursul declarat de recurentul Ene Nicanor George, prin mandatar Ene Dragoş Marian, împotriva Sentinţei civile nr. 471 din 20 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Respinge, ca fiind nefondat, recursul declarat de recurentul Ene Nicanor George, prin mandatar Ene Dragoş Marian împotriva Încheierii de amânare a pronunţării, din data de 05 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Respinge, ca fiind inadmisibilă excepţia de nelegalitate invocată de recurentul-pârât Băsescu Traian.
Respinge, ca fiind nefondat, recursul, astfel cum a fost precizat la data de 5 noiembrie 2021, declarat de recurentul – pârât Băsescu Traian împotriva Sentinţei nr. 471 din 20 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Admite cererea de intervenţie accesorie formulată de intervenientul Ciuvică Mugur-Cristian, în interesul intimatului-reclamant Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 martie 2022”.
În 11 martie, în contextul anunțului că Înalta Curte a rămas în pronunțare în recursul în acest dosar și în așteptarea unei decizii definitive a instanței, Grupul de Investigații Politice, condus de către Mugur Ciuvică, dezvăluia, via Facebook, următoarele aspecte:
<<Înalta Curte a respins încercările lui Băsescu de tergiversare, neadmițând cererea acestuia de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene și respingându-i cererea de suspendare a judecății până când Curtea Constituțională se va pronunța pe o excepție ridicată de Băsescu în acest dosar.
În septembrie 2019, Curtea de Apel București a constatat calitatea lui Traian Băsescu – Petrov de colaborator al Securității. Curtea de Apel a stabilit că:
– „Notele informative date de Băsescu se circumscriu unor teme clasice de poliţie politică, specifice Securităţii, fiind vizate exclusiv chestiuni care ţin de viaţa privată sau de dreptul la liberă circulaţie al persoanelor”
– „Băsescu a denunţat activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, iar furnizarea informaţiilor a vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”
– „Băsescu mai mult decât să prezinte faptele, le-a interpretat, afirmând că «am înţeles că D.C. ar fi dispus, în cazul în care ar reuşi să cunoască în străinătate o fată cu avere, să rămână acolo».”
– „Prin furnizarea acestor informaţii, Băsescu a conştientizat că asupra persoanelor la care s-a referit în relatările sale se pot lua măsuri de urmărire şi verificare, cu încălcarea dreptului la viață privată şi a dreptului la liberă circulaţie şi, prin urmare, a vizat această consecinţă.”
– „Ne aflăm în prezenţa unei îngrădiri efective a drepturilor cetăţeneşti, având în vedere măsurile dispuse pe marginea informaţiilor transmise de Băsescu”.
– „În consecinţă, nesocotind interesele celor denunţaţi, Băsescu a vizat îngrădirea dreptului la viaţă privată în privinţa acestora, atât timp cât a acceptat că persoanele denunţate puteau să facă obiectul unor investigaţii suplimentare ale Securităţii, ca rezultat al denunţurilor sale.” >>